Kâtip Bartleby

Un avocat de pe Wall Street decide să angajeze o secretară în biroul său. Această secretară, Bartleby, este extrem de diligentă, ajungând la birou înainte de toți și plecând după toți, dar are o singură problemă: preferă să nu facă nimic. În timp ce avocatul încearcă să facă față acestei atitudini, se trezește prins într-o confruntare neașteptată.


"Nimic nu îl enervează pe un om serios mai mult decât o rezistență pasivă."

În povestirea lui Herman Melville, "Bartleby, copistul: O poveste din Wall Street", Bartleby este un copist angajat într-un birou de pe Wall Street, aparținând unui avocat care se ocupă de afacerile financiare și de regimul de proprietate ale clienților săi bogați ("Mă ocup cu plăcere de obligațiunile, ipotecile și titlurile de proprietate ale oamenilor bogați"). Avocatul, naratorul poveștii lui Bartleby, se descrie ca fiind un om prudent și precaut. El a fost angajat de John Jacob Astor, a cărui voce, după cum spune el, are un sunet rotund și profund, ca o monedă de aur. John Jacob Astor este o figură istorică reală, un om bogat care deține controlul asupra pieței muncii și a monopolurilor funciare, și este o personalitate importantă în viața economică și politică din New York în anii 1840.
Pentru avocat, Bartleby este cel mai ciudat angajat pe care l-a întâlnit vreodată. Bartleby, care a răspuns la anunțul de angajare, apare la biroul avocatului cu o privire palidă, este curat, emană o demnitate tristă și pare profund deprimat.

Povestirea lui Herman Melville, publicată în 1853, este o lucrare modernă care a generat numeroase interpretări de-a lungul timpului. Deși a fost analizată din perspective medicale, psihoanalitice, istorice, filosofice și economice, povestirea își păstrează caracterul ambiguu și rămâne deschisă la diverse interpretări și cercetări.

Această poveste, care poate fi considerată o "poveste din Wall Street", are relevanță și pentru lumea capitalistă de astăzi. Narațiunea, prin relatarea ambiguă a avocatului despre Bartleby, oferă o panoramă istorică a capitalismului din secolul al XIX-lea și a lumii rigide a modernității capitaliste. Această poveste oferă o perspectivă critică asupra alienării create de această lume lipsită de suflet, izolării vieții moderne de muncă și a legii care impune conformismul.

Ce mesaj ar putea avea un personaj dintr-o lume rigidă, dintr-un centru financiar, și ce relevanță ar putea avea el, din perspectiva secolului al XIX-lea, pentru lumea de astăzi?

Cihangir Atölye Sahnesi (CAS) abordează această problemă în noul sezon teatral...