Sari la conținutul principal
Radar Türkiye
Descoperă evenimente în aplicație
Deschide
Radar Türkiye
De la Maltepe la Pendik, pe coasta de sud a Anatoliei.
Rute4 Oprire

De la Maltepe la Pendik, pe coasta de sud a Anatoliei.

Încă nu există evaluări

Conectează-te pentru a aprecia și evalua

Această plimbare de-a lungul coastei Anatoliei, de la Bostancı spre est, oferă o priveliște spectaculoasă asupra insulelor. Traseul parcurge o porțiune a acestei zone, între Maltepe și Pendik, cu patru opriri: începe în imensul parc de pe mal, construit pe teren artificial, din Maltepe, urcă până la vârful de 107 metri din Dragos, coboară în piața portuară din Kartal și se termină pe faleza din Pendik, cu apusul soarelui. Povestea pe care o veți descoperi este cea a transformării vechilor reședințe de vară de pe mal în locurile pe care le vedem astăzi. Straturile acestei zone sunt încărcate de istorie. În perioada bizantină, Maltepe era cunoscută sub numele de Bryas, Kartal sub numele de Kartalimen, iar Pendik sub numele de Pantikion, fiind așezări mici de pe coastă. Conform documentelor istorice ale districtelor Kartal și Maltepe, în jurul anului 1080, granița dintre Imperiul Seljuk, condus de sultanul Suleyman Shah, și Imperiul Bizantin a fost stabilită pe valea râului Dragos. În 1329, Orhan Gazi a câștigat Bătălia de la Pelekanon (Maltepe), iar această zonă a devenit parte a Imperiului Otoman. În 1857, a fost construit primul debarcader în Kartal, iar la începutul anilor 1870, calea ferată care venea din Haydarpașa a transformat aceste sate în suburbii. În secolul al XX-lea, această zonă a fost locul unor reședințe de vară, plaje și complexuri rezidențiale: plaja Süreyya a fost inaugurată în 1946, iar în 1947, Dragos a fost populat printr-un complex rezidențial. Începând cu sfârșitul anilor 1980, lucrările de umplere a plajelor au lăsat aceste plaje în interiorul uscatului, dar au creat faleza pe care o parcurgeți astăzi. În 2019, linia Halkalı-Gebze a metroului Marmaray a fost inaugurată, iar în 2020, Parcul Orhangazi din Maltepe. Traseul urmează aceeași direcție, de la vest la est, ca și linia Marmaray spre Gebze. Începeți dimineața în parcul de 3,2 kilometri din Maltepe, urcați spre Dragos pentru a admira insulele de sus, petreceți după-amiaza explorând piața din Kartal, în jurul debarcaderului și al portului de pescuit, și încheiați ziua pe faleza din Pendik, urmărind cum soarele apune în spatele siluetelor insulelor. Fiecare oprire este situată în apropierea unei stații de metrou: Süreyya Plajı (Maltepe), Cevizli, Kartal și Pendik. Dacă nu sunteți obosiți, puteți parcurge distanța dintre opriri pe faleză, pe jos sau cu bicicleta. Conform informațiilor oferite de Primăria Istanbul (İBB), rețeaua de Cel mai bun moment: Primăvara sau toamna, începând dimineața în Maltepe și terminând ziua pe faleza din Pendik, la apus. Dacă veniți în weekend, puteți include în plan și cursul Şehir Hatları, care circulă doar sâmbătă, duminică și în zilele de sărbătoare, de la Pendik la Büyükada. Transport: Elementul central al traseului este Marmaray: coborâți la stația Süreyya Plajı sau Maltepe și mergeți pe jos până în parc; stațiile Cevizli, Kartal și Pendik sunt situate foarte aproape de celelalte trei opriri. Între stații, puteți parcurge faleza de-a lungul digului, pe jos sau cu bicicleta. La Kartal și Pendik, metroul M4 este o altă opțiune, iar la debarcădările din Maltepe și Pendik, feriboturile către Insule reprezintă o a doua posibilitate. Surse

Maltepe, İstanbul
Rute
4 Oprire
~5 h 30 min la locații
Traseu ~12 km · 51 min
Total ~6 h 21 min
30 septembrie 2026

Opriri traseu

1
Maltepe Sahil Parkı (Orhangazi Şehir Parkı)

Parcul de pe malul mării Maltepe (Parcul orășenesc Orhangazi).

~2 h aici
Yalı Mahallesi, sahil yolu, Maltepe / İstanbul

Începeți vizita la Maltepe, fie la stația Süreyya Plajı, fie la stația Maltepe. Multe dintre intrările pietonale ale parcului sunt apropiate de aceste două stații, iar odată ce traversați bulevardul Turgut Özal, vă veți afla într-unul dintre cele mai mari complexe sportive în aer liber din Turcia. Conform informațiilor furnizate de Primăria Maltepe, parcul a fost inaugurat pe 5 ianuarie 2020. Suprafața totală de 120 de hectare este formată din 101 de hectare de teren câștigat de la mare și 19 hectare de spațiu verde existent. Conform măsurătorilor oferite de Primăria Istanbul, parcul are o lungime de 3,2 kilometri, o lățime de 400 de metri și o suprafață de peste 1.200.000 de metri pătrați. Prin urmare, dacă alocați două ore pentru această vizită, concentrați-vă pe a vedea câteva elemente cheie, nu pe a vedea totul. Prima alegere va fi dacă doriți să mergeți pe jos sau să închiriați o bicicletă: parcul dispune de peste 7,5 kilometri de piste pentru biciclete și o pistă de alergare de 1.900 de metri, cu cinci intrări special amenajate pentru biciclete. De-a lungul traseului de pe malul mării, mergeți spre est, spre Dragos, nu spre vest. Astfel, soarele vă va fi în spate și veți putea admira siluetele insulelor Büyükada și Heybeliada pe tot parcursul traseului. Pe măsură ce mergeți, puteți număra terenurile sportive situate pe partea continentală: conform listei Primăriei Istanbul, există trei terenuri de fotbal, cinci terenuri de tenis, patru terenuri de baschet și două terenuri de volei, o pistă de atletism și un teren de fotbal pe nisip. Parcul de skateboard, pista de biciclete acrobatice, mini-golful și pista pentru mașini telecomandate sunt modalități de a prelungi vizita, mai ales dacă sunteți însoțit de copii sau de un grup sportiv. Pe partea verde, se numără aproximativ 16.000 de copaci maturi, peste 100.000 de arbuști și 63.000 de tufe de trandafiri; grădina de trandafiri este înfloritoare în lunile mai și iunie. În zona parcului care dă spre mare, veți vedea debarcaderul Maltepe al companiei Şehir Hatları. De aici, se organizează curse zilnice către Büyükada, Heybeliada, Burgazada și Kınalıada. Dacă doriți să combinați vizita parcului cu o excursie pe insule, puteți lua feribotul de aici. Verificați orarele curselor pe site-ul oficial al companiei Şehir Hatları. Pe partea mării, se organizează evenimente precum cursele de bărci cu rame, cursele de canoe și Festivalul Sporturilor Acvatice. Puteți folosi traseul de pe malul mării pentru a urmări echipele care se antrenează. Cele 59 de hectare de spațiu Monumentul celor Șase Stâlpi, amplasat la 50 de metri de țărm, pe o stâncă, se află astăzi la aproximativ 600 de metri în interiorul mării, în zona plajei. Statuia lui Venus din interior este pierdută, dar structura a fost restaurată de Primăria Istanbul în perioada 2022-2023. Căutați monumentul în zona stației Süreyya Plajı; de altfel, numele plajei există doar în legătură cu această stație. Numele parcului, Orhan Gazi, este familiar cu această zonă: conform paginilor de istorie ale districtului Kartal, Orhan Gazi a obținut o victorie în bătălia de la Pelekanon, adică Maltepe, în 1329. Conform Wikipedia, armata otomană își stabili primul popas, după Istanbul, pe drumul spre Bagdad, în Maltepe. Aceeași sursă menționează că numele Maltepe înseamnă "dealul comorii" și este legat de legenda lui Dragos; comorile așteptate de dragon vă așteaptă la următoarea oprire. Alegeți una dintre băncile de lângă țărm pentru a vă odihni, deoarece zonele interioare ale parcului nu au umbră la prânz. Pentru a ajunge la Dragos, urmați drumul de coastă spre est; dealul se ridică în fața dumneavoastră, dincolo de țărm. Dacă călătoriți cu Marmaray, stația Cevizli se află la poalele dealului. Surse: Primăria Districtului Maltepe; Direcția pentru Servicii Tineret și Sport a Primăriei Istanbul; Inventarul Cultural; Enciclopedia Turismului din Turcia; MİMDAP; Primăria Districtului Kartal; Compania de Transport Urban; Wikipedia.

Parcul de coastă Maltepe este o zonă largă, obținută prin umplerea terenului de pe malul Mării Marmara, situată între Küçükyalı și Dragos, pe partea asiatică a Istanbulului. Maltepe are aproximativ șapte kilometri de coastă de-a lungul Mării Marmara, iar acest parc reprezintă cea mai largă și mai deschisă porțiune a acestei zone. În unele hărți, secțiunea nordică a parcului este denumită Parcul Orhangazi. De-a lungul mării, există o promenadă lungă, protejată de diguri, în timp ce pe partea terestră se găsesc zone verzi, plantații de copaci și spații deschise ample, capabile să găzduiască mulți vizitatori. Linia de coastă se întinde spre est, către Dealul Dragos, și spre vest, către Küçükyalı și Bostancı; Insulele Principesa sunt vizibile chiar din fața parcului. Povestea acestei zone începe cu o plajă. Süreyya İlmen Paşa, un om de afaceri bogat care s-a retras din armată și a construit, printre altele, Opera Süreyya din Kadıköy, a trăit între 1874 și 1955. El deținea o grădină pe coasta Maltepe, unde cultiva legume; în 1939, la insistența prefectului din Kartal și a primarului din Maltepe, a decis să transforme această zonă într-o plajă. Construcția a început pe 20 iunie 1939, dar a fost întreruptă din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, iar plaja a fost inaugurată pe 8 iunie 1946. Plaja Süreyya era o instalație modernă pentru acea vreme, cu o fâșie de nisip de trei sute de metri, vestiare, un restaurant și un hotel cu patruzeci și două de camere; vara, erau organizate concerte și seri de dans. Căile Ferate de Stat au construit inițial o stație provizorie în fața plajei, oprind trenurile pentru o singură oră, apoi au construit o stație permanentă; numele actualei stații Marmaray provine de la această amintire. Drumul asfaltat, construit de guvernatorul Lütfi Kırdar, a conectat plaja cu Bulevardul Bağdat. Monumentul Fecioarelor, simbolul plajei, a fost amplasat pe o stâncă, la aproximativ cincizeci de metri de coastă. Structura, proiectată de arhitectul Münci Tangör, este o cupolă de 3,5 metri în diametru, sprijinită pe șase coloane; are o înălțime de patru metri și, în centru, se afla statuia lui Venus, realizată de sora lui Münci Tangör, sculptorița Türkan Tangör. Există discrepanțe în surse cu privire la data construcției monumentului; unele surse spun că a fost început în 1939 și finalizat în 1946, în timp ce altele spun că a fost inaugurat în 1953. A fost inspirat de ideea unui templu, așa cum erau cele din Europa, vizitate de tinerele care Pentru a explora parcul, coborâți la stația Süreyya Plajı a metroului Marmaray. În apropierea stației se află Monumentul Fecioarelor și parcul de pe malul mării. Începeți cu o vizită la monument, apoi ieșiți pe aleea pietonală de pe malul mării și mergeți spre est, în direcția Dragos. De-o parte veți avea peluze întinse, iar de cealaltă parte, o zonă stâncoasă și marea deschisă. După-amiaza, soarele va fi în spatele dumneavoastră, iar insulele se vor contura în față. La apusul soarelui, partea aleii pietonale care dă spre mare se va umple; alegeți locuri de unde puteți face fotografii cu vedere spre vest, în direcția Bostancı. Parcul este o zonă deschisă și are puține zone umbroase; vizitați-l dimineața devreme sau seara, în timpul verii, și luați cu dumneavoastră o pălărie și apă. În zilele cu vânt, valurile pot ajunge până la zona stâncoasă; mergeți puțin mai în interior, de-a lungul aleii pietonale. Parcul oferă o porțiune lungă și dreaptă, ideală pentru ciclism și alergare; faleza se întinde spre vest, până la Bostancı, și spre est, până la Kartal și Tuzla. Pentru a ajunge la parc, stațiile Süreyya Plajı și Maltepe ale metroului Marmaray sunt apropiate. De la stația Süreyya Plajı, pleacă autobuzele cu numerele 4, 16D și 133T, precum și microbuze în direcția Bostancı și Pendik. De la debarcaderul Şehir Hatları, situat pe malul mării în Maltepe, circulă vapoare către Büyükada, Heybeliada, Burgazada și Kınalıada; verificați orarul actualizat pe site-ul Şehir Hatları. Bulevardul Bağdat se află la nord de parc, întinzându-se între Bostancı și Pendik.
2
Dragos Tepesi

Dealul Dragoș.

~1 h aici
Orhantepe Mahallesi, Kartal / İstanbul

Pentru a ajunge la Dragos, intrați de la stația Cevizli sau de la parcul Maltepe, urmând drumul de coastă. Dealul se ridică 107 metri deasupra mării și se află chiar la granița dintre Maltepe și Kartal. Pe măsură ce urcați pe versant, observați structura ordonată a străzilor și casele cu grădini: conform Enciclopediei Istanbulului, acest deal a fost populat în 1947 de cooperativa Istanbul Ankara Evleri, drumurile au fost deschise și asfaltate, parcelele au fost distribuite și au fost construite vile, iar pe vârf au fost plantați copaci de pin. Copacii de pin de pe vârf sunt moștenirea acelei plantări și umbrele lor oferă cel mai bun loc pentru a admira peisajul. Conform aceleiași surse, apă potabilă a fost adusă până la deal de la o distanță de șase kilometri, iar în jos, la stația Cevizli, a fost construită o stație; adică, locul de unde ajungeți cu trenul este rezultatul vieții de vară de pe deal. Numele Dragos, considerat străin, a fost, de asemenea, schimbat oficial în Orhan Tepe în acel an; conform Wikipedia, cea mai mare parte a dealului se află astăzi în cartierul Orhantepe din Kartal, dar vechiul nume nu a fost niciodată uitat. Când ajungeți în vârf, îndreptați-vă mai întâi spre sud. Priveliștea dealului, care se întinde spre Insule și spre Marea Marmara, este lăudată atât în Enciclopedia Istanbulului, cât și în Wikipedia; Büyükada, Heybeliada, Burgazada și Kınalıada se aliniază aici, așa cum apar pe hartă. Deoarece Insulele se află la sud, soarele de la prânz creează o lumină inversă; pentru fotografii, este mai bine să veniți devreme dimineața sau după-amiaza. Apoi, priviți spre vest: parcul Maltepe, pe care l-ați parcurs, se întinde sub picioarele dumneavoastră ca o fâșie verde, având o lungime de 3,2 kilometri. Spre est, se află coasta orașelor Kartal și Pendik, iar în interior, conform Wikipedia, se ridică Aydos Tepesi, cel mai înalt punct al Istanbulului, cu o altitudine de 537 de metri. Wikipedia numește acest deal "Balconul Istanbulului", același titlu fiind folosit și pentru Yakacık Tepesi în pagina dedicată orașului Kartal; decideți singuri care dintre aceste "balcoane" este mai frumos. Sub priveliște se află și o legendă. Conform Wikipedia, numele Dragos înseamnă "dragon", iar dealul este asociat cu o legendă despre un dragon care păzea un tezaur ascuns; numele orașului Maltepe, care înseamnă "dealul tezaurului", este, de asemenea, legat de această poveste. Istoria este, totuși, mai veche decât legenda: originile lui Dragos datează din secolul al VI-lea, iar în 2010, în cadrul unor studii inițiate de Muzeele Arheologice din Când ajungeți la țărm, în zona Kartal, veți vedea campusul Dragos al Universității Marmara, construit în locul fostei fabrici de tutun TEKEL, conform Wikipedia. De aici, faleza se întinde lung și drept spre Kartal. Potrivit informațiilor de la Primăria Kartal, pe faleza Dragos se construia o platformă pentru sporturi nautice, precum vela, caiacul și înotul; nu vă surprindeți dacă vedeți ambarcațiuni pe țărm. Faleza Dragos este, de asemenea, potrivită pentru o pauză de prânz; băncile de pe mal oferă o vedere directă către Insule. Pentru următoarea oprire, continuați pe faleză spre est, către Piața Kartal, sau luați trenul din Cevizli și coborâți în Kartal, care este a treia stație, după Atalar și Başak. Sursa: Enciclopedia Istanbulului; Primăria Kartal; Primăria Kartal; Wikipedia.

Dealul Dragos, situat pe malul mării din partea asiatică a Istanbulului, la granița dintre Maltepe și Kartal, se ridică la 107 de metri deasupra nivelului mării și este unul dintre cele mai apropiate puncte de pe acest țărm de mare. O mare parte a dealului se află în cartierul Orhantepe din Kartal, iar versanții săi occidentali se extind până în Maltepe. Este cunoscut pentru plaja sa lungă, priveliștea asupra Insulelor Principale, frumusețea lunii și liniștea sa; de aceea, expresia "Balconul Istanbulului" este adesea folosită pentru a descrie Dragos. Numele său provine de la cuvântul turc "ejder" (dragon); conform legendei, pe deal se află un tezaur ascuns, păzit de un dragon. Numele Maltepe provine, de asemenea, din aceeași legendă: acest nume, care înseamnă "dealul unde se găsește tezaurul", a fost dat după cucerirea peninsulei Kocaeli de către turci. În ceea ce privește numele Kartal, sursele indică faptul că provine fie de la satul pescăresc Kartalimen din secolul al VI-lea, fie de la un pescar pe nume Kartal, care a fost printre primii locuitori ai zonei. Râul Dragos, care se varsă în mare de la poalele dealului, a reprezentat prima graniță trasă între turci și bizantini în Anatolia. În 1081, conducătorul selgiucid Kutalmışoğlu Süleyman Şah a acceptat acest râu ca graniță într-un tratat cu împăratul bizantin, angajându-se să nu treacă de el. Astăzi, râul continuă să separe Maltepe de Kartal. Istoria zonei datează din secolul al VI-lea; în perioadele bizantină și otomană, Dragos a fost unul dintre centrele de așezare de pe malul mării din partea asiatică. În perioada bizantină, acest țărm era cunoscut sub numele de Bryas, iar în secolul al IX-lea, împăratul Theophilos a construit aici un palat inspirat de palatele din Bagdad; se dezbate dacă locul palatului era Küçükyalı sau Dragos. În timpul săpăturilor inițiate în 2010 de Primăria Kartal și Muzeele Arheologice din Istanbul, au fost descoperite, pe versantul sudic al dealului, ruine datând din perioada romană târzie și bizantină timpurie, incluzând o baie, o biserică și morminte. Se estimează că baia a fost utilizată între secolele al VI-lea și al XIV-lea; în zonă au fost găsite sticle de parfum, brățări de sticlă, monede bizantine și fragmente de ceramică. Ruinele unei băi au fost identificate și în această zonă în perioada 1974-1977. Săpăturile, conduse de directorul departamentului de cultură al Primăriei Kartal, au durat doi ani și jumătate. Se presupune că ruinele sunt legate de un palat biz Privind spre sud, se pot vedea insulele, spre vest, lungul șir de verdea al falezei Maltepe, iar spre est, clădirile înalte din Kartal. Vântul de la mare este mai puternic în vârful dealului decât pe faleză; este recomandat să purtați un strat suplimentar de haine primăvara și toamna. Este mai ușor să terminați plimbarea pe faleză; urcați dealul mai întâi și coborâți apoi spre plaja Dragos. Traseul de pe faleză se conectează cu parcul de pe faleză dinspre Maltepe și cu plaja din Kartal, oferind posibilitatea de a merge fără a fi expus traficului în ambele direcții. Facilitatea socială a municipalității Istanbul (İBB) de pe faleză, precum și cea din Dragos, sunt locuri ideale pentru a vă așeza și a admira marea la sfârșitul coborârii. Vizitarea zonei pe timp de noapte, sub lumina lunii, este o tradiție veche a acestei zone. Dealul este deschis publicului; nu există bilete sau restricții de orar, dar campusul universitar și zona de excavare pot fi văzute doar din exterior, nu se pot intra. Pentru a ajunge aici, cele mai apropiate stații de transport în comun sunt Cevizli, pe partea Maltepe, și Atalar, pe partea Kartal, ambele aflate pe linia Marmaray; de la ambele stații se coboară spre faleză și se urcă dealul. Autobuzele și microbuzele care circulă între Bostancı și Tuzla trec pe lângă plaja Dragos. Pentru cei care vin pe jos de la Parcul de pe Faleză din Maltepe, dealul reprezintă punctul natural de final al plimbării pe faleză.
3
Kartal Meydanı ve İskelesi

Piața Kartal și cheiul Kartal.

~1 h aici
Kordonboyu Mahallesi, Turgut Özal Bulvarı, Kartal / İstanbul

Dacă ajungeți în Kartal cu Marmaray, coborâți din stație și îndreptați-vă spre mare. Conform Wikipedia, stația se află între cartierele Yukarı, Çavuşoğlu și Kordonboyu, chiar lângă piață. Această stație are, de asemenea, o istorie: a fost deschisă pentru prima dată pe 22 septembrie 1872, ca parte a Căilor Ferate Anadolu otomane, a fost conectată la linia suburbană electrică pe 29 mai 1969, a fost închisă în 2013 și mutată la aproximativ 800 de metri spre est, și a fost redeschisă pe 12 martie 2019, ca parte a proiectului Marmaray. Conform paginii de istorie a Primăriei Kartal, această linie suburbană, deschisă în anii 1870, împreună cu primul debarcader, înființat în 1857, au fost cele două elemente care au contribuit la dezvoltarea Kartalului, care până atunci era un mic așezământ. Astfel, calea ferată și debarcaderul reprezintă, de asemenea, povestea fondării districtului. Piața se întinde între mare și linia Marmaray. Conform informațiilor de la Primăria Kartal, piața reamenajată din Kartal acoperă o suprafață de aproximativ 100.000 de metri pătrați, este accesibilă tuturor și această fostă zonă de agrement, prin care trece linia, a fost din nou conectată la mare. Începeți prin a urma țărmul: în această parte a drumului de coastă se află portul de pescuit, iar zona din jurul bărcilor care se întorc dimineața este cea mai animată. Apoi, mergeți spre debarcader; conform Wikipedia, debarcaderul din Kartal oferă transport maritim către Insulele Princi și Yalova, dar Kartal nu apare în lista de rute a companiei Şehir Hatları, iar cursele sunt operate de alte companii; verificați rutele și orarele actuale înainte de a pleca. Chiar dacă nu așteptați un feribot, debarcaderul este locul de unde puteți vedea cel mai bine Insulele Princi; de aici, Büyükada și Heybeliada par mai mari decât de la debarcaderul din Maltepe. Cel mai bun unghi pentru a face fotografii este de la capătul debarcaderului, spre piață și spre trenul care traversează linia; după-amiaza, soarele apune din vest, astfel încât piața este luminată, în timp ce marea rămâne mai întunecată. Această porțiune a drumului de coastă traversează cartierul Kordonboyu, așa cum îi sugerează și numele: de-a lungul falezei se întinde o potecă continuă pentru plimbări și ciclism. Numele orașului Kartal provine, de asemenea, de la acest țărm. Conform primăriei, centrul așezării era, în perioada bizantină, un sat de pescari numit Kartalimen, iar istoria sa datează de la începutul secolului al VI-lea; Wikipedia menționează, de asemenea, că numele provine Conform primăriei Kartal, în această zonă se află Piața Neyzen Tevfik, care îi poartă numele celebrului poet. În cadrul proiectului "150 de proiecte în 150 de zile" al municipalității metropolitane Istanbul, zona a fost amenajată pe o suprafață de 75.900 de metri pătrați, incluzând 6.500 de metri pătrați de spații verzi și un amfiteatru cu 250 de locuri. În același articol, strada Savarona este descrisă ca fiind "inima" orașului Kartal; pentru a ajunge la piață, puteți trece pe această stradă în timpul pauzei de prânz. Puteți sta și să vă odihniți în amfiteatrul din piață sau puteți coborî din nou spre plajă prin pasajul Kartal Baba. Dacă stați o oră, alocați jumătate de oră zonei de coastă și restul timpului pieței și zonei superioare. Celelalte două dealuri din Kartal, Aydos și Yakacık, pot fi văzute doar de la distanță: conform Wikipedia, Aydos este cel mai înalt punct din Istanbul, iar Yakacık este numit "Balconul Istanbulului"; ambele se află în interiorul traseului. Pentru a ajunge la Pendik, continuați pe faleză spre est sau luați metroul Marmaray și coborâți în stația Pendik, care este a doua stație după stația Yunus; stația de metrou M4 din Kartal se află pe autostrada D-100 și este departe de piață, deci trenul este o opțiune mai rapidă. Sursa: Primăria districtului Kartal, Primăria Kartal, Compania de transport urban, Wikipedia.

Cartal Meydanı și docurile sale reprezintă poarta de acces de pe coasta asiatică a Istanbulului către Marea Marmara, fiind centrul vechi al districtului. Situată în cartierul Kordonboyu, între stația Marmaray din Cartal, terminalul pentru feriboturile maritime și docurile pentru ambarcațiunile care duc spre Insulele Principesa, această zonă este locul unde se concentrează viața districtului. În secolul al VI-lea, centrul Cartalului era un sat de pescari numit Kartalimen; numele districtului provine fie de la acest sat, fie de la Dealul Aydos, care înseamnă "dealul vulturului" în limba greacă. Sursele menționează, de asemenea, un pescar pe nume Kartelli, care a venit pentru prima dată pe coastă pentru a pescui. Cartalul a intrat sub dominație otomană în jurul anului 1400; în 1755 a devenit o subdiviziune a districtului Insulele Principesa, în 1757 a fost atașat districtului Üsküdar, iar în 7850 a devenit un oraș subordonat sancatului İzmit. În 1870 a fost înființată administrația districtului, iar în 1871 a fost creată primăria, primul primar fiind Yasin Ağa. În 1888, Cartalul a intrat în granițele municipalității Istanbulului. Conform istoriei administrației, până în 1908 a rămas subordonat districtului Üsküdar, apoi a devenit un district al Istanbulului. Până în 1928, actualul district al Insulelor Principesa a fost, de asemenea, subordonat Cartalului; de aceea, legătura dintre docurile din Cartal și Insulele Principesa are o bază nu doar geografică, ci și administrativă. Prima docă pentru feriboturi din Cartal a fost construită în 1857. Între anii 1950 și 1980, au funcționat feriboturile Mudanya și Çardak, care circulau între Cartal și Yalova; acesta era traseul pentru cei care doreau să călătorească cu mașina în Asia. Astăzi, de la docuri pleacă ambarcațiuni către Insulele Principesa, iar de la terminal pleacă feriboturi maritime către Yalova. Terminalul și docurile se află de-a lungul bulevardului Turgut Özal, care se întinde de-a lungul coastei. În 2024, consiliul de transport al Primăriei Metropolitane Istanbul a decis să deschidă linia Tuzla-Pendik-Büyükada pentru a reduce aglomerația de la docurile din Bostancı, Maltepe și Cartal; această decizie demonstrează cât de intens este utilizată ruta către Insulele Principesa de la docurile din Cartal. Calea ferată este, de asemenea, parte a istoriei acestei zone. Stația Cartal a fost inaugurată pe 22 septembrie 1872; a fost reconstruită în 1969 pentru transportul suburban electric și a cunoscut o creștere rapidă odată cu inaugurarea liniei suburbane Haydarpaşa-Gebze în 1973. Stația, care a fost în În dimineața, zona de lângă debarcader este aglomerată cu pasagerii care se îndreaptă spre insule; pentru o plimbare liniștită, alegeți după-amiaza. Admirați apusul de soare de pe partea vestică a debarcaderului, cu vedere spre Dragos. Altitudinea medie a centrului orașului Kartal este de 65 de metri deasupra nivelului mării; în nord, Dealul Aydos, cel mai înalt punct al Istanbulului, cu o altitudine de 573 de metri, se află parțial în granițele districtului. La vest de piață, râul Dragos marchează granița cu Maltepe și a reprezentat prima graniță din Asia Minor dintre Imperiul Selgiucid și cel Bizantin, în anul 1081. Districtul are o suprafață de 38,54 kilometri pătrați, incluzând Pădurea Aydos, și este format din douăzeci de cartiere. Datorită faptului că drumul de coastă continuă neîntrerupt între Bostancı și Tuzla, se poate ajunge pe jos spre vest, către Dragos și Parcul de coastă Maltepe, sau spre est, către coasta din Pendik. Programul feriboturilor și al autobuzelor maritime variază în funcție de sezon, așa că verificați orele actualizate pe site-urile operatorilor. Cel mai ușor mod de a ajunge este cu Marmaray; coborând la stația Kartal, piața și debarcaderul se află la câteva minute de mers pe jos. Cei care vin cu linia M4 pot coborî la stația Kartal și pot merge pe jos pe strada care duce spre coastă, sau pot lua autobuzele care merg spre piață. Bulevardul Bağdat se întinde de la Kadıköy până la Kartal, iar autobuzele de coastă trec prin fața pieței. Aeroportul Sabiha Gökçen se află la aproximativ cincisprezece kilometri de Kartal.
4
Pendik Sahil Parkı

Parcul de pe malul mării din Pendik.

~1 h 30 min aici
Batı ve Kaynarca Mahalleleri, sahil yolu, Pendik / İstanbul

Dacă ajungeți în Pendik cu trenul, veți coborî în stația unde Marmaray și trenul de mare viteză au aceeași infrastructură, conform Wikipedia. Stația se află în cartierul Yeni Mahalle, iar Primăria Pendik menționează că terminalul maritim se află la 100 de metri de centru, ceea ce înseamnă că veți ajunge la plajă în câteva minute. Această stație este, de asemenea, o stație a liniei otomane, deschisă pe 22 septembrie 1872; a fost conectată la rețeaua suburbană electrică în 1969, a fost închisă pe 19 iunie 2013 și a fost integrată în Marmaray pe 12 martie 2019. Alocați nouăzeci de minute pentru a ajunge la ultima stație a traseului, deoarece coasta Pendikului este lungă: conform Wikipedia, districtul are nouă kilometri de coastă pe Marea Marmara, iar, după cum menționează primăria, Pendikul este situat la sud de Marea Marmara și de Insulele Principale. Începeți prin a vă îndrepta către debarcader. Din debarcaderul İDO din Pendik, linia Tuzla-Pendik-Büyükada a companiei Şehir Hatları funcționează doar sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare; dacă ați venit în weekend și ziua s-a terminat devreme, este posibil să finalizați traseul în Büyükada. Din același debarcader, conform Wikipedia, pleacă feriboturi rapide către Yalova; Primăria Pendik descrie districtul ca fiind unul dintre puținele locuri din Turcia unde se află aeroportul, marea și calea ferată împreună; Aeroportul Sabiha Gökçen se află la 12 kilometri de centru. Verificați orarele și zilele în care operează pe site-urile oficiale ale companiilor Şehir Hatları și İDO; tarifele de aici variază în funcție de sezon. Apoi, mergeți pe faleză, spre vest, în direcția Kartal; conform İBB, rețeaua de biciclete de 36 de kilometri dintre Bostancı și Pendik trece pe lângă această coastă, ceea ce înseamnă că atât traseul pietonal, cât și cel pentru biciclete sunt continue. Conform primăriei, districtul este învecinat cu Tuzla la est și cu Kartal la vest; faleza continuă în ambele direcții, dar traseul se termină aici. Chiar și numele stațiilor Marmaray vă spun despre coasta de est: după Pendik vin Kaynarca și Tersane. Pe faleza din cartierul Doğu Mahallesi, conform inventarului sportiv İBB, se află complexul sportiv Pendik Sahil, înființat în 2006; complexul, administrat de Spor İstanbul, are două terenuri de fotbal acoperite și un teren de tenis. De-a lungul coastei, insulele sunt acum la vest, exact sub soarele apusului; soarele apune peste insule. De aceea, traseul se termină intenționat aici: așezați-vă pe o bancă cu vedere spre vest și urmăriți apusul În 1924, 2.200 de persoane au fost relocate aici; populația a ajuns la 4.000 de locuitori în 1935 și la 30.000 în 1970. Districtul s-a separat de Kartal la 4 iulie 1987 și, conform Wikipedia, astăzi aici locuiesc peste 750.000 de persoane. Iată cum puteți împărți cele 90 de minute: o jumătate de oră pentru malul mării și împrejurimi, 40 de minute pentru o plimbare pe faleză și 20 de minute pentru a admira apusul. Pentru întoarcere, Marmaray funcționează în ambele direcții; stația M4 a metroului Pendik se află la aproximativ un kilometru de gara feroviară, conform Wikipedia. Stația pentru trenurile de mare viteză se află, de asemenea, în același loc; Pendik este o destinație finală excelentă pentru cei care doresc să înceapă o călătorie spre Ankara sau Konya. Surse: Primăria Pendik; Şehir Hatları; Inventarul Sportiv al Primăriei Istanbul; IBB Bisiklet; Wikipedia.

Parcul de pe malul mării din Pendik este o zonă lungă, situată pe coasta Mării Marmara, în partea asiatică a Istanbulului, întinzându-se de la docul din Pendik spre est, până la Kaynarca. Pendik are nouă kilometri de coastă de-a lungul Mării Marmara, iar centrul orașului este situat la doar 39 de metri deasupra nivelului mării, pe malul unei golfuri naturale. Parcul se extinde de-a lungul mării, cu o potecă protejată de diguri de piatră, și spre interior, cu zone verzi, terenuri sportive și zone împădurite. De-a lungul coastei, există o bandă dedicată bicicletelor și alergării. În depărtare, se pot vedea Insulele Principesa, la vest, Kartal și Dragos, iar la est, șantiere navale și coasta orașului Tuzla. Numele Pendik provine de la cele mai vechi straturi ale unei așezări care se uită spre Marea Marmara. Cel mai vechi nume cunoscut este Pantikapeon; în perioada romană și bizantină, a fost folosit termenul "Pantichion", care înseamnă "încercuit de ziduri". În perioada otomană, numele a evoluat în Pendik. În folclor, Pendik a fost numit și "cinci sate, cinci promontorii sau cinci sate de pescari". În 1961, în timpul săpăturilor efectuate de Șevket Aziz Kansu, au fost descoperite vase cu modele geometrice, ace de os și unelte de obsidian, sugerând o așezare cu o istorie de aproximativ trei până la patru mii de ani. Pendik a fost sub controlul turcilor selgiucizi între 1080 și 1083, a intrat în teritoriul otoman în 1306, iar eforturile Bizanțului de a-l recupera, după Bătălia de la Pelekanon din 1329-1330, au fost fără succes. În timpul domniei lui Yıldırım Bayezid, în jurul anului 1400, Abdurrahman Gazi s-a stabilit aici, transformând localitatea într-un oraș turc permanent. Pendik, un mic oraș de pescari în perioada otomană, a suferit trei incendii majore începând cu 1798; în incendiul din 1889, au fost distruse 1200 de case și magazine. După incendiu, reconstrucția orașului a fost încredințată lui Azaryan Efendi, membru al Consiliului Ayan. Arhitecți și ingineri aduși din Paris au elaborat primul plan al orașului, făcând din Pendik primul oraș planificat din Turcia. Planul încorporează litera "A", prima literă a numelui Azaryan, în centrul orașului. Avenua Gazipașa și Avenua İsmetpașa reprezintă cele două picioare ale literei, care se extind spre mare, iar Avenua Dr. Orhan Maltepe este corpul literei. Cele două străzi se întâlnesc într-un parc din fața primăriei. În timp ce se plimbă prin parcul de pe malul mării, punctele Linia de vaporaș Pendik-Eminönü, care a fost deschisă în 1998 pe partea de coastă, a fost ulterior desființată; de la 2004, funcționează un feribot rapid între Pendik și Yalova. Primăria menționează că terminalele maritime sunt situate la o distanță de 100 de metri de centrul districtului, iar marina din Pendik este a treia cea mai mare marină din Istanbul. În 2024, consiliul de transport al Primăriei Metropolitane Istanbul a decis deschiderea liniei maritime Tuzla-Pendik-Büyükada pentru a reduce aglomerația de la docurile Bostancı, Maltepe și Kartal; linia este operată cu un vas de pasageri care pleacă de la docul din Pendik. Pentru a explora parcul, coborâți de la stația Pendik până la plajă; mergeți pe jos de la piața din fața docului și a terminalului spre est, în direcția Kaynarca. O parte a traseului merge de-a lungul iahturilor din marină, iar o altă parte trece prin zone cu iarbă și terenuri de sport; insulele vor fi întotdeauna în stânga dumneavoastră. După-amiaza, soarele apune spre vest, peste insule și peste Dragos; alegeți locurile de pe coastă care se află spre vest, cu vedere spre insule, pentru a admira apusul. Parcul este o zonă deschisă și, vara, umbra este limitată; luați o pălărie și apă, iar iarna, vânturile puternice caracteristice districtului, poyraz și lodos, bat dinspre mare. Oferă un traseu lung și plat, ideal pentru ciclism; drumul de coastă se întinde spre vest, până la Kartal și Bostancı, și spre est, până la Tuzla. Sâmbăta dimineața, alergătorii și pescarii sunt printre primii care ajung; pentru o plimbare liniștită, alegeți după-amiaza în timpul săptămânii. Verificați orarele actualizate ale feribotului pentru Yalova și ale vasului pentru insule, direct de pe site-urile operatorilor. Pentru transport, stația Marmaray din Pendik este aproape de capătul de vest al parcului, iar stația Kaynarca este aproape de capătul de est. Stația de metrou M4 din Pendik se află la nord de centrul districtului; de acolo, pleacă autobuze și microbuze care coboară spre plajă. Aeroportul Sabiha Gökçen se află la doisprezece kilometri de centrul districtului.

Harta traseului

Informații traseu
OrașMaltepe, İstanbul
TipRute
Oprire4
Dată30 septembrie 2026
Radar TürkiyeAutorRadar TürkiyeÎncepe traseul