"De la manuscris la librărie: Bibliotecile din Istanbul."

Biblioteca Rami, care a fost odată o cazarmă militară, s-a transformat în cea mai mare bibliotecă a orașului. Conform propriei sale istorii, acest teren vast a fost acordat lui Rami Mehmed Pașa, care a ocupat funcția de mare vizir în timpul domniei lui Mustafa al II-lea, și a primit numele său. După abolirea unităților Janiciari în 1826, aici a fost construită o cazarmă pentru armata Asakir-i Mansure-i Muhammediye, care a început să fie utilizată în 1828. În timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, cazarma a servit ca stat major al lui Mahmud al II-lea, iar până în 1971 a fost utilizată în scopuri militare.

Restaurarea, inițiată de Ministerul Culturii și Turismului în 2014, a fost realizată în trei etape, iar biblioteca a fost inaugurată în ianuarie 2023. Cu o suprafață construită de 36.000 de metri pătrați, o curte verde de 51.000 de metri pătrați și o capacitate de 4.200 de locuri, este cea mai mare bibliotecă din Istanbul. Conform unui anunț din august 2026, biblioteca a fost desemnată câștigătoare în categoria "proiecte de amploare" la Premiile IFLA pentru Biblioteci Verzi din 2026.

Începeți vizita plimbându-vă prin curtea dreptunghiulară a fostei cazerme, apoi explorați sălile. Aici se află sălile de literatură turcă și universală, biblioteci tematice, zone pentru bebeluși și copii, biblioteca specializată Atatürk și biblioteca de manuscrise. Colecția Bibliotecii de Stat Beyazıt a fost, de asemenea, mutată aici, iar pentru cercetătorii postuniversitari există o sală de cercetare Beyazıt. O sală de studiu este deschisă 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

Intrarea este gratuită. Conform regulilor bibliotecii, toți vizitatorii pot intra prin turnichet folosind propriul card de identitate turc. Vizitatorii străini trebuie să verifice condițiile de intrare direct la bibliotecă. Programul sălilor variază, verificați informațiile actualizate pe site-ul oficial.

Sursa: Site-ul oficial al Bibliotecii Rami; Ministerul Culturii și Turismului, Direcția Generală pentru Biblioteci și Publicații.

Când ajungeți la Beyazıt cu tramvaiul, clădirea cu cupolă, situată chiar lângă Moscheea Beyazıt, este prima bibliotecă de stat din Turcia, cunoscută pentru documentele legate de fondarea țării. Conform Enciclopediei Islamice TDV, data oficială de înființare este 27 septembrie 1882, iar biblioteca a fost deschisă publicului în iunie 1884, sub numele de Biblioteca Publică Otomană. În 1961, a fost redenumită Biblioteca de Stat Beyazıt.

Biblioteca a fost amplasată în secțiunea de cantină și caravanserai a complexului II. Bayezid, finalizată în 1506. Conform surselor, secțiunea cu șase cupole a fost renovată de arhitectul Ohannes Kalfa pentru a fi utilizată ca bibliotecă. Colecția a crescut rapid; bibliotecile unor personalități precum Cevdet Pașa și Hekimoğlu Ali Pașa au fost transferate aici. În 1934, prin legea privind colectarea publicațiilor tipărite și a imaginilor, biblioteca a devenit unul dintre cele cinci centre din Turcia unde erau păstrate publicațiile tipărite, ceea ce a dus la necesitatea unor extinderi repetate. În 2003, colecția Hakkı Tarık Us a transformat secțiunea de ziare și reviste într-una dintre cele mai importante arhive ale țării.

După deschiderea Bibliotecii Rami, colecția de cărți a fost mutată acolo; clădirea din Beyazıt s-a concentrat pe ziare și publicații periodice. Conform anunțului oficial al bibliotecii, clădirea este închisă publicului începând cu 22 iunie 2026, din cauza lucrărilor de consolidare și restaurare, până la finalizarea acestora.

De aceea, o scurtă vizită este suficientă. Opriți-vă în spațiul dintre moschee și bibliotecă și admirați seria de cupole a complexului, apoi mergeți câțiva pași până la Piața Cărților Vechi. Puteți urmări evoluția lucrărilor de restaurare și redeschiderea sălilor de lectură pe site-ul web al bibliotecii.

Sursa: Enciclopedia Islamică TDV; site-ul web oficial al Bibliotecii de Stat Beyazıt; Wikipedia (Biblioteca de Stat Beyazıt).

Această mică curte, situată între Moscheea Beyazıt și Marele Bazar, este locul unde comerțul cu cărți a avut loc în Istanbul de secole. Conform Enciclopediei Islamice TDV, vânzătorii de cărți au început prin a servi studenții în curțile medreselor, apoi au început să lucreze în interiorul Marelui Bazar. Evliya Çelebi scrie că în aproximativ cincizeci de librării din bazar lucrau trei sute de persoane. După cutremurul din 1894, vânzătorii de cărți au început să se mute în locația actuală, într-o zonă care anterior se numea Bazarul Bijutierilor, iar odată cu creșterea numărului de librării, locul a primit numele de Bazarul Vânzătorilor de Cărți.

După un incendiu major în 1950, primăria a demolat bazarul și l-a reconstruit, stabilind că aici vor fi vândute doar cărți. Statuia din centrul curții este a lui İbrahim Müteferrika, fondatorul primei tipografii turcești, și a fost amplasată în 1981. Este semnificativ să vă opriți în fața statuii în acest punct al traseului. Müteferrika este simbolul tranziției de la manuscrisele la cărțile tipărite, iar, conform Wikipedia, majoritatea cărților în limba otomană tipărite în tipografia sa, de la prima carte până la reforma ortografică, se află acum la Biblioteca Atatürk, unde veți merge mai târziu.

Sursele menționează că bazarul și-a pierdut parțial rolul de centru cultural, iar în prezent, în raioanele sale se găsesc în principal manuale, cărți în limbi străine și seturi de studiu. Cu toate acestea, cu ochiul atent, este posibil să găsiți ediții vechi, romane second-hand și cărți despre Istanbul. Intrați în fiecare librărie și întrebați vânzătorul despre cartea sau subiectul pe care îl căutați; acesta este cel mai rapid mod de a găsi o carte pe care nu o vedeți pe raft.

Prețurile pot să nu fie afișate în mod fix, așa că nu ezitați să întrebați prețul cărții pe care doriți să o cumpărați. Ieșiți din bazar prin intrarea care dă spre Marele Bazar și îndreptați-vă spre Süleymaniye.

Sursa: Enciclopedia Islamică TDV; Wikipedia (Bazarul Vânzătorilor de Cărți).

Două dintre madrassele din jurul moscheii Süleymaniye găzduiesc cea mai importantă bibliotecă de manuscrise din Turcia. Conform propriei sale istorii, biblioteca nu a avut o clădire separată la momentul inaugurării complexului, în 1557; cărțile trimise de la biblioteca palatină s-au acumulat treptat în interiorul moscheii și, în 1751-52, au fost amplasate într-o zonă delimitată de grilaje metalice, situată sub galeria din dreapta moscheii.

Biblioteca actuală a apărut ca urmare a reunirii sub un singur acoperiș a bibliotecilor de fundație care au fost lăsate în paragină. Ministerul Evgafilor a decis să adune aceste biblioteci din diferite părți ale Istanbulului pentru a le proteja, iar în 1918 a fost înființată Biblioteca Generală Süleymaniye. Împreună cu biblioteca moscheii, numeroase biblioteci de fundație, precum cele ale lui Aşir Efendi, Çorlulu Ali Paşa, Damad İbrahim Paşa și Laleli, au fost mutate în a doua madrasă a complexului; prima madrasă a fost alocată bibliotecii în 1927. Astăzi, aici sunt conservate peste 150 de colecții, inclusiv biblioteci imperiale precum cele din Fatih, Hagia Sophia și Laleli. Atelierul de legătorie și restaurare, înființat în 1956, este considerat una dintre unitățile cele mai importante ale instituției.

Acesta nu este un muzeu, ci o bibliotecă de cercetare. Serviciile pentru public sunt oferite în conformitate cu standardele de calitate, în timpul săptămânii; accesul în sala de lectură se face cu cartea de identitate, iar pentru străini, cu pașaportul. Lucrările sunt studiate în principal prin imagini digitale. Vizitele de familiarizare se organizează la cerere, iar vizitatorii individuali sunt primiți în funcție de programul zilei. Chiar și simpla intrare în curte și observarea liniștii galeriilor madrasse este semnificativă; dacă doriți să intrați, consultați mai întâi personalul și mențineți liniștea. La ieșire, priviți spre Cornul de Aur din curtea moscheii și îndreptați-vă spre străzile care coboară spre Eminönü.

Sursa: Site-ul oficial al Bibliotecii de Manuscripte Süleymaniye; Enciclopedia Islamică TDV.

Când coborâți din Süleymaniye și ajungeți în străzile comerciale din Eminönü, sucursala Istanbul Kitapçısı, aparținând companiei İBB Kültür A.Ş., vă așteaptă într-una dintre clădirile de pe mal, în zona Sirkeci. Conform adresei oficiale, sucursala se află în incinta stației Katip Çelebi, aparținând companiei Şehir Hatları. Conform anunțului companiei Kültür A.Ş., sucursala a fost deschisă în decembrie 2013, ca a șasea filială a brandului, iar în timpul renovării, structura originală a stației nu a fost afectată.

Numele stației se potrivește perfect cu tema traseului. Conform Enciclopediei Islamice TDV, Katip Çelebi, născut în Istanbul în 1609 și decedat în 1657, a fost înmormântat lângă moscheea Zeyrek. În lucrarea sa "Keşfü'z-zunun", pe care a finalizat-o în douăzeci de ani, a catalogat sistematic cărțile și științele din lumea islamică. Această bibliografie vastă a devenit, de asemenea, o sursă de referință importantă pentru orientalistii occidentali. De asemenea, i se atribuie lucrarea geografică "Cihannüma". Chiar dacă este o coincidență că traseul ajunge de la o bibliotecă plină de manuscrise la o librărie, situată într-o stație care își poartă numele de la o bibliografie, este totuși o coincidență frumoasă.

Prima filială a Istanbul Kitapçısı a fost deschisă în 1998. Rafturile sale conțin cărți de istorie, cultură și literatură publicate de İBB Yayınları, precum și cărți de aproximativ două mii de edituri, în special publicații despre Istanbul. Filiala din Eminönü este una dintre cele trei filiale, alături de cele din Kadıköy și Karaköy, care au și o cafenea, și oferă o vedere spre Bosfor.

Puteți face o pauză aici, alegând o carte despre Istanbul și citind câteva pagini în timp ce urmăriți plecarea vapoarelor. Pentru a obține informații actualizate despre programul de funcționare, verificați site-ul kultur.istanbul, apoi luați tramvaiul T1 până la Kabataş.

Sursa: kultur.istanbul; site-ul oficial al Istanbul Kitapçısı; Enciclopedia Islamică TDV.

După ce urcați cu funicularul de la Kabataș până la Taksim și mergeți câteva minute de la intrarea în Parcul Gezi, veți ajunge la o clădire cu o structură neobișnuită, cu cupole hexagonale. Rădăcinile Bibliotecii Municipale Ataturk (İBB Atatürk Kitaplığı) se află în Biblioteca Primăriei, deschisă în 1924. Colecția a fost mutată în 1931 la Medresa Beyazıt, iar între 1939 și 1981 a funcționat sub numele de Biblioteca Municipală din Istanbul, în cadrul istoricei Medrese II. Bayezid. Așadar, clădirea pe care o vedeți dimineața, în Beyazıt, a existat acolo timp de peste patruzeci de ani.

Fundamentul clădirii actuale a fost pus în 1973, în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 50-a a Republicii, de către Fundația Koç. Clădirea a fost predată municipalității pe 2 noiembrie 1976 și a fost deschisă ca bibliotecă pe 3 martie 1981. Proiectul a fost realizat de Sedad Hakkı Eldem și Hamdi Şensoy. Eldem a avut ocazia să pună în practică formele hexagonale pe care le-a experimentat anterior în schițe. Clădirea, cu trei etaje, este o structură din beton armat, cu o planificare centrală, formată din hexagonuri. Conform propriilor publicații ale bibliotecii, doar partea de bibliotecă a proiectului inițial a fost realizată, proiectul inițial fiind un centru cultural. Lumina din sala de lectură provine de la luminatoarele din acoperișurile hexagonale.

Colecția numără peste 500.000 de lucrări, printre care se numără cărți tipărite în limba otomană, publicații periodice, manuscrise, hărți, cărți poștale și anuare. Aceasta este o bibliotecă de cercetare. Conform site-ului oficial, abonamentul este gratuit și se face cu un act de identitate oficial, cum ar fi cartea de identitate, permisul de conducere sau pașaportul. Accesul la sălile de studiu silențioase se face fără programare, în funcție de aglomerație.

Încheiați ziua admirând, de la intrarea în bibliotecă, modul în care hexagonurile sunt conectate între ele. Verificați orele de funcționare pe site-ul oficial înainte de a merge.

Sursa: Site-ul oficial al Bibliotecii Municipale Ataturk (İBB Atatürk Kitaplığı); Wikipedia (Atatürk Kitaplığı).