Sari la conținutul principal
Radar Türkiye
Descoperă evenimente în aplicație
Deschide
Radar Türkiye
De la Bitlis, spre Lacul Taşından.
Cultural4 Oprire

De la Bitlis, spre Lacul Taşından.

Încă nu există evaluări

Conectează-te pentru a aprecia și evalua

Bitlis este unul dintre orașele rare a căror poveste poate fi spusă prin intermediul pietrei utilizate. Direcția pentru cultură și turism a provinciei menționează că moscheile din zonă folosesc o piatră roșie specifică, iar materialul de construcție al medreselor este, de asemenea, piatra faimoasă din Bitlis. Această rută urmărește această piatră, de la centrul orașului până la Ahlat, pe malul Lacului Van, oferind, de asemenea, o perspectivă asupra terenului vulcanic al regiunii. Prima oprire este Fortăreața Bitlis, situată pe o stâncă abruptă, chiar deasupra pieței. Interiorul fortăreței nu poate fi vizitat; scopul este de a admira stânca, grilajele și priveliștea de pe vârful său. Conform surselor, fortăreața a fost construită în timpul lui Alexandru cel Mare, la cererea comandantului său, Badlis; această informație este prezentată așa cum este menționată în surse. A doua oprire este Moscheea Mare Bitlis, situată în centrul orașului. Clădirea, cu planul său dreptunghiular, bolțile susținute de arce ascuțite și minaretul care se ridică ca un turn separat, demonstrează utilizarea pietrei în arhitectură. Datarea construcției este prezentată cu precauție în text, deoarece sursele oferă informații diferite, iar vizitatorii sunt sfătuiți să respecte regulile de conduită. A treia oprire se află în afara orașului, la Lacul Crater Nemrut, situat pe partea de vest a Lacului Van. Aici, în loc de o clădire nouă, există o fereastră largă spre piatră și spre originile vulcanice ale regiunii. Pagina administrației locale din Tatvan menționează că muntele este format din andezit și bazalt. Această informație leagă traseul de contextul geologic; sursele nu leagă direct piatra roșie din Bitlis de acest munte, iar traseul nu face nicio afirmație în acest sens. Ultima oprire este Moscheea Iskender Pașa din Ahlat. Situată în interiorul Fortăreței de Coastă, construită în perioada otomană, clădirea, amplasată pe un teren înclinat, are fațade simple și un plan pătrat cu o singură cupolă, încheind astfel traseul. Astfel, ziua se încheie cu o comparație, de la piatra roșie la andezitul maro. Ordinea este potrivită pentru geografia zonei: întâi, cele două clădiri din centrul orașului sunt vizitate pe jos, apoi se călătorește cu mașina spre lac și spre munte, iar în cele din urmă, se ajunge la malul Lacului Van. Deoarece nu au fost găsite date fiabile în surse cu privire la distanțele și durata călătoriilor dintre opriri, aceste informații nu au fost incluse. Vă rugăm să verificați starea drumurilor și prognoza meteo de la autoritățile competente înainte de a pleca. Duratele de ședere la fiecare oprire sunt estimări rezonabile, nu durate fixe. Vă rugăm să respectați orele de rugăciune la mos Surse:

Bitlis Merkez, Bitlis
Cultural
4 Oprire
~3 h 45 min la locații
Traseu ~51 km · 1 h 28 min
Total ~5 h 13 min
6 noiembrie 2026

Opriri traseu

1
Bitlis Kalesi

Fortăreața Bitlis.

~50 min aici
Zeydan, Nurullah Eren Cd. No:1, 13000 Bitlis Merkez/Bitlis

Începeți prin a admira stânca impozantă care se înalță deasupra pieței. Fortăreața este situată chiar pe versantul abrupt al pieței din centrul orașului, și de aici puteți înțelege cel mai bine cum a fost fondat orașul. Conform informațiilor din Portalul Cultural, construcția se află pe o stâncă verticală, în locul unde se întâlnesc două râuri care izvorăsc din apele Bitlisului. Începeți prin a vă retrage puțin și încercați să admirați întreaga stâncă, deoarece este imposibil să separați construcția de rocă. Conform surselor, fortăreața a fost construită în jurul anului 312 î.Hr. de Badlis, unul dintre comandanții lui Alexandru cel Mare. Se spune că numele orașului provine de la acest nume. Această poveste a fondării este relatată în surse, în timp ce aspectul actual al construcției este rezultatul unor renovări ulterioare. Este important să menționăm că, conform Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism, nu este posibil să vizitați interiorul fortăreței. Prin urmare, această oprire este un punct de observație din exterior și de pe vârful stâncii, nu o vizită interioară. Aceeași pagină menționează, de asemenea, că de pe vârful stâncii se poate admira un peisaj panoramic, de o frumusețe extraordinară. În timp ce vă apropiați de stâncă, respectați semnalizarea locală și indicațiile autorităților. Stânca este descrisă ca fiind o poziție fortificată, orientată de la est la vest. Conform datelor din surse, circumferința sa este de 2800 de metri, înălțimea de 56 de metri și lățimea de 7 metri. Acestea sunt valorile menționate în surse, vă rugăm să le verificați cu ochii dumneavoastră. Observați ferestrele de tragere de pe linia de apărare, deoarece se menționează că este fortificată cu 670 de astfel de deschideri. Se scrie că sub fiecare fereastră de tragere deschisă se află o gaură de tragere închisă. Datorită faptului că stânca este deja abruptă, în jurul ei nu există un șanț defensiv. Sursele menționează, de asemenea, turnuri de observație și peșteri pline cu provizii și muniții, dar în loc să le căutați, urmăriți suprafața stâncii și linia unde zidul se unește cu roca. Conform surselor, deasupra fortăreței se afla un palat, trei sute de case, o han, o moschee cu minaret, precum și o piață cu trei straturi de uși de fier și un bazar. Astăzi, există doar fortăreața, care și-a păstrat aspectul datorită renovărilor periodice. De asemenea, se știe că pe Dealul Dideban se afla un turn. De acest turn au rămas doar ruinele și se presupune că a fost un punct de observație care semnala prezența fortăreței. Pentru a face fotografii, așteptați lumina laterală de dimineață și de seară, deoarece în aceste momente textura ro

Cetatea Bitlis se află în centrul orașului, pe vârful unei stânci abrupte, chiar deasupra pieței. Conform informațiilor de la Direcția pentru Cultură și Turism a provinciei, cetatea este situată pe o pantă abruptă a pieței. Conform descrierii de pe Portalul Cultural, construcția se află pe un bloc de stâncă, în locul unde se întâlnesc două râuri care izvorăsc din apele Bitlisului. Cetatea este o fortificație care se întinde de la est la vest. Se spune că numele orașului provine de la această cetate. Conform surselor, cetatea a fost construită de Badlis, unul dintre comandanții lui Alexandru cel Mare, în jurul anului 312 î.Hr. Este important să interpretăm această poveste de origine nu ca pe o dată precisă, ci ca pe o narațiune prezentată în surse. Datorită poziției sale pe o stâncă abruptă, în jurul cetății nu există un șanț de apărare. Se menționează că în jur sunt 670 de orificii, iar sub unele dintre acestea se află găuri acoperite. De asemenea, sursele menționează prezența unor turnuri de observație și a unor peșteri care conțineau provizii și muniție. Portalul Cultural indică o lungime a zidurilor de 2800 de metri. Aceleași surse descriu prezența unui han, a trei sute de case, a unui han, a unei moschei și a minaretului pe teritoriul cetății. De asemenea, se menționează un bazar cu trei porți de fier și o clădire comercială, orientate spre râu. Portalul Cultural afirmă în mod clar că, dintre aceste construcții, doar cetatea a supraviețuit până în prezent. Reparațiile efectuate periodic au contribuit la menținerea aspectului impresionant al cetății. Informația cea mai importantă pentru vizitatori este următoarea: conform Direcției Provinciale, datorită numeroaselor găuri, nu este posibilă explorarea interiorului cetății. Prin urmare, planificați vizita la Cetatea Bitlis ca pe un simbol al orașului, pe care îl puteți admira din exterior și de la înălțime, mai degrabă decât ca pe un muzeu. Aceeași direcție menționează că pe deal se află o priveliște panoramică și de o frumusețe extraordinară. Pentru a obține informații actualizate despre accesul la deal și la împrejurimi, contactați Direcția Provincială pentru Cultură și Turism înainte de a pleca. Cel mai ușor punct de plecare este dinspre piață. Privind în sus de la baza pantei, veți putea observa cel mai bine modul în care stânca și zidurile se îmbină. În timp ce admirați zidurile, este interesant să le comparați cu lucrările de piatră din alte clădiri istorice ale orașului. Adresa indicată pe Portalul Cultural este Zeydan, pe strada Nurullah Eren, numărul 1. De asemenea, se menționează că cetatea se află în centrul provinciei și este promovată în cadrul turismului cultural. Separată de cetate, pe Dealul Dideban se află un turn, de care au rămas doar ruine. Se presup Este recomandat să începeți plimbarea din piață și să vă deplasați pe străzile care înconjoară cetatea. Opriți-vă frecvent și priviți înapoi, deoarece cetatea se va prezenta în perspective diferite la fiecare pas. Deoarece moscheea Ulu, situată în centrul orașului, se află în aceeași zonă, puteți vizita cu ușurință ambele obiective într-o jumătate de zi. Verificați paginile oficiale pentru informații actualizate despre orele de deschidere și condițiile de intrare. Cetatea este un punct de plecare excelent pentru a înțelege Bitisul, deoarece originea numelui orașului și cele mai vechi legende sunt legate de această fortăreață. Înainte de a părăsi orașul, este o idee bună să vă întoarceți la piață și să aruncați o ultimă privire către cetate, pentru a încheia vizita într-un mod plăcut.
2
Bitlis Ulu Camii

Moscheea Ulu din Bitlis.

~40 min aici
Gazi Bey Mahallesi, Bitlis Merkez

După castel, mergeți în centrul orașului, în cartierul Gazibey, la Moscheea Ulu. Această oprire este pentru a admira arhitectura și pentru a vedea cum a fost utilizat piatra roșie în construcție. Conform inventarului de pe Portalul Cultural, moscheea are o formă rectangulară. Inventarul menționează, conform inscripției, că a fost construită în anul 1150 (hicri 545) de către Ebul Muzaffer Muhammed. În schimb, Direcția de Cultură și Turism a provinciei Bitlis precizează că data exactă a construcției este necunoscută, dar că, conform inscripției, a fost restaurată în anul 1150. Prin urmare, este recomandabil să atribuiți moscheei o dată aproximativă în secolul al XII-lea, fără a specifica un an precis. Direcția menționează, de asemenea, că în moscheile din Bitlis, piatra roșie specifică zonei a fost utilizată ca material de construcție. Începeți prin a observa fațada, acordând atenție culorii pietrei și aranjamentul rosturilor. Cele mai remarcabile caracteristici ale exteriorului sunt acoperișul conic de pe partea qibla (direcția rugăciunii) și minaretul, care se ridică deasupra moscheii ca un turn separat. Admirați minaretul de la curte, de jos în sus. Acesta se ridică pe o bază înaltă, pătrată, iar colțurile sunt tăiate pentru a forma o secțiune octogonală. Aceste secțiuni sunt decorate cu modele în formă de frânghie răsucită. Corpul cilindric de deasupra părții inferioare este divizat de două secțiuni profilate, la intervale egale. Balconul se lărgește cu șase profiluri rotunjite succesive, iar ultimele două rânduri sunt decorate cu linii în zig-zag. Minaretul este închis de o mică cupolă. Data construcției minaretului este diferită în surse; Direcția menționează anul 1492, în timp ce inventarul menționează că inscripția de deasupra arcului de la baza minaretului indică anul 1062 (hicri). Direcția notează, de asemenea, că, în urma restaurărilor, minaretul a pierdut caracteristicile sale originale și a căpătat un aspect mai simplu. Intrarea în moschee se face printr-o ușă situată pe partea nordică. Respectați regulile de vizitare: intrați în haine curate și demne, fără zgomot, scoateți-vă pantofii și evitați să deranjați persoanele care se roagă. Conform Direcției, moscheea este deschisă vizitatorilor în afara orelor de rugăciune. Interiorul este împărțit în trei zone, paralele cu peretele qibla. Fiecare zonă este împărțită în cinci secțiuni, separate de arce ascuțite sprijinite pe stâlpi. Interiorul, acoperit cu bolte, este susținut de arcele ascuțite de pe stâlpi. Ridicați-vă privirea și observați ritmul arcelor și al bolt

Moscheea Ulu din orașul Bitlis, situată în cartierul Gazi Bey, este una dintre moscheile istorice care reflectă tradiția locală de utilizare a pietrei roșii. În inventarul Culturii, clădirea este înregistrată sub numărul 143. Organizația responsabilă pentru întreținere este Direcția Regională a Fondurilor Religioase. Decizia de înregistrare datează din 1989. Clădirea are o formă rectangulară. Conform inventarului, inscripția moscheii menționează că a fost construită în anul 1150 (hicri 545) de către Ebul Muzaffer Muhammed. În schimb, direcția județeană afirmă că data exactă a construcției este necunoscută, dar că, conform inscripției, aceeași persoană a efectuat renovări în anul 1150. Având în vedere aceste discrepanțe, este mai corect să considerăm moscheea ca având o istorie care se întinde până la mijlocul secolului al XII-lea. Inscripția se află în partea nord-est a curții. Intrarea în spațiul principal se face printr-o ușă situată în partea de nord. Spațiul este împărțit în trei zone, paralele cu zidul de orientare (qibla). Fiecare zonă este divizată în cinci secțiuni, separate de arce ascuțite sprijinite pe stâlpi. În interiorul spațiului, acoperit cu bolte, bolțile sunt susținute de arce ascuțite sprijinite pe stâlpi. Niche-ul (mihrab) este situat aproape de peretele de est și are forma unei nișe semicilindrice în centru. Niche-ul nu are ornamente. Această nișă simplă și structura cu bolte sprijinite pe stâlpi atrag atenția asupra sistemului structural al clădirii, mai degrabă decât asupra ornamentelor. Direcția județeană menționează că, în moscheile din Bitlis, materialul de construcție utilizat este piatra roșie, specifică zonei. Aceeași direcție afirmă că, în sursele scrise, sunt menționate aproximativ cincizeci de moschei, dar că multe dintre ele sunt în stare de degradare. Printre moscheile care și-au păstrat caracteristicile arhitecturale, se numără și Ulu Camii. Caracteristica distinctivă a exteriorului este acoperișul conic de pe partea de orientare (qibla) și minaretul, care se ridică separat de moschee, ca un turn. Direcția județeană afirmă că, conform inscripției de pe minaret, acesta a fost construit în 1492. Inventarul Culturii menționează, de asemenea, că deasupra arcului situat sub baza minaretului se află o inscripție de construcție datând din anul 1062 (hicri). Este important de reținut că există discrepanțe în datele referitoare la data construcției minaretului. Inventarul descrie minaretul ca având o bază înaltă, de formă pătrată. Colțurile bazei pătrate sunt tăiate, formând o secțiune octogonală, iar această secțiune este Având în vedere că moscheea se află în centrul orașului, poate fi vizitată cu ușurință în aceeași excursie care include piața și cetatea. O modalitate bună de a înțelege structura este să stați în curte și să admirați exteriorul clădirii, în special colțul unde se află inscripția și minaretul. Observarea nuanțelor roșiatice ale pietrei în lumina de la prânz și la sfârșitul zilei vă va arăta cum se schimbă culoarea. Pentru cei care doresc să înțeleagă povestea materialului de construcție din Bitlis, această moschee reprezintă a doua opțiune naturală de vizitat, după cetate.
3

Lacul Craterului Nemrut.

~1 h 30 min aici

Acest punct de oprire combină traseul cu contextul geologic. Nemrut este un munte vulcanic situat în provincia Bitlis, la vest de Lacul Van. Pagina administrației locale din Tatvan descrie muntele ca fiind un stratovulcan, aparținând clasei vulcanilor în strat. În craterul de la vârful muntelui se află Lacul Nemrut. De aceea, numele acestui punct de oprire se referă la un lac și la împrejurimile sale, nu la o construcție. Înainte de a porni, informați-vă despre acces, sezon și siguranță de la autoritățile competente, cum ar fi guvernatorul și administrația locală. Acest text nu oferă indicații precise, deoarece sursele nu conțin informații fiabile despre distanță și timp de parcurs. Conform paginii administrației locale, în jurul craterului se ridică diverse vârfuri. Cel mai înalt vârf este Sivritepe, cu o altitudine de 2935 de metri. Vârful de est, Nemrut, are 2625 de metri, cel din sud, Tursuktepe, are 2828 de metri, iar cel din vest, Nemrut Dağı Tepesi, are 2801 de metri. Când ajungeți la marginea craterului, observați cu atenție cercul format de aceste vârfuri. Aceeași pagină menționează că partea superioară a muntelui și-a pierdut forma ascuțită în urma unor erupții puternice, lărgindu-se și formând un crater. Se precizează că vulcanul este compus în principal din andezit și bazalt. Aici putem face o legătură cu traseul. Portalul cultural menționează că în fațada moscheii İskender Paşa din Ahlat s-a folosit andezit maroniu. Sursele nu fac o legătură directă între acest material de construcție și Nemrut, iar noi nu facem nicio afirmație în acest sens. Doar că vă oferim contextul vulcanic al zonei, care poate fi relevant pentru modul în care priviți stânca. În aceeași pagină se menționează că fluxuri mai recente de bazalt se preling spre sud, urmând valea Bitlis. Așadar, valea pe care o vedeți dimineața, când priviți spre castel, face parte din povestea acestui munte. Se spune că vegetația din zonă este destul de săracă, ceea ce înseamnă că peisajul este simplu și deschis. Pagina administrației locale menționează că zona se află între Lacul Van, Câmpia Muș, Lacul Nazik și Valea Bitlis. Încercați să vă imaginați acest cadru într-o zi cu cer senin. Este o pregătire rezonabilă să luați cu dumneavoastră o jachetă rezistentă la vânt și suficientă apă, având în vedere vântul și schimbările rapide ale vremii. Petreceți ceva timp la malul lacului craterului, observând culoarea apei și textura versanților înconjurători. Pentru fotografii, o perspectivă cu unghi larg este cea mai potrivită pentru a reda forma circulară a craterului. După acest punct de oprire, veți continua cu mașina spre Ahlat, situat pe malul Lacului Van.

Un grup de lacuri formate în craterul unui vulcan stins. Apa lacului mare este rece, în timp ce apa lacului mai mic, aflat în apropiere, este caldă datorită căldurii geotermale; cele două lacuri sunt separate de o distanță de câteva sute de metri.
4
İskender Paşa Camii

Moscheea İskender Paşa.

~45 min aici
İki Kubbe, Kale 4 Cd. No:20, 13400 Yeniköprü/Ahlat/Bitlis

Ultima oprire a traseului este Moscheea İskender Paşa din Ahlat, unde vom trece de la materialele de construcție la arhitectură. Conform portalului cultural, moscheea este situată pe un teren în pantă, în interiorul Fortăreței de la Mal, construită în perioada otomană. Pe pagina direcției județene, se menționează că Fortăreața de la Mal datează din perioada Urartiană, a fost reconstruită în 1556 de către Kanuni Suleyman și că, în prezent, în interiorul fortăreței se pot observa ruine ale construcțiilor. Adresa oficială este pe strada Kale 4, în cartierul İki Kubbe. Când vă apropiați de moschee, acordați atenție pantei terenului, deoarece clădirea nu este construită pe un teren plat. Portalul descrie acest loc ca fiind prima moschee construită în perioada otomană în Ahlat. Data construcției variază în surse. Conform inscripției de pe portal, este vorba de anii 1564-1565, în timp ce direcția județeană menționează anul 992 din calendarul islamic, adică 1584. De aceea, în text, este mai sigur să se menționeze secolul al XVI-lea. Clădirea a fost construită la inițiativa lui Van Beylerbeyi İskender Paşa, care a avut un rol important în dezvoltarea regiunii. Direcția județeană menționează că este probabil ca arhitectul să fi fost Mimar Sinan, dar această afirmație nu este sigură. Moscheea este descrisă ca un complex care include și o baie. Priviți fațadele și observați culoarea, deoarece sunt construite dintr-un andezit maro specific zonei Ahlat. După piatra roșie folosită dimineața, puteți observa diferența de material. Fiecare fereastră de pe fațade are un arc în formă de ogivă. Urmăriți ferestrele în ordine pentru a observa ritmul fațadei. Harimul (spațiul destinat femeilor) are o formă pătrată. Spațiul de rugăciune este acoperit de o singură cupolă, care se sprijină pe arce triunghiulare de la colțuri. Cupola se sprijină în exterior pe un tambur octogonal. Priviți cupola și tamburul din exterior și încercați să înțelegeți această tranziție. În interior, ferestrele de pe pereții laterali sunt încastrate în nișe cu arce în formă de ogivă și au deschideri dreptunghiulare. Portalul afirmă că această clădire a fost un precursor al moscheilor construite în regiune și că reprezintă o aplicație importantă a schemei clasice cu o singură cupolă în zonele rurale. Astăzi, moscheea este deschisă pentru rugăciuni. Vă rugăm să respectați regulile de vizitare, să nu deranjați persoanele care se roagă în timpul rugăciunilor și să vă comportați cu respect. Conform direcției județene, este deschisă pentru vizite în afara orelor de rugăciune. Pentru a face o fotografie, căutați un unghi care să includă atât

Moscheea İskender Paşa se află în interiorul Fortăreței de Coastă, construită în perioada otomană, în orașul Ahlat. Clădirea este amplasată pe un teren în pantă. Enciclopedia Islamică TDV o descrie ca fiind prima moschee construită în Ahlat în perioada otomană. Același articol plasează moscheea în secțiunea interioară a fortăreței Yenikale. Conform Culturii Portale, inscripția indică faptul că moscheea a fost construită de İskender Paşa, guvernatorul regiunii Van, în perioada 1564-1565. În schimb, Direcția provincială pentru cultură și turism menționează data inscripției ca fiind anul 992 din calendarul islamic, adică 1584. Datorită diferenței dintre cele două date, este mai sigur să ne referim la clădire ca fiind o moschee construită în secolul al XVI-lea. Conform Culturii Portale, İskender Paşa a jucat un rol important în dezvoltarea regiunii. Conform TDV, pașa a inițiat numeroase proiecte, iar complexul format din moschee și baie este unul dintre acestea. Direcția provincială menționează că este posibil ca structura să fi fost construită de Mimar Sinan. Această afirmație nu este sigură și trebuie menționată cu precauție. Unele surse menționează că moscheea a fost construită în timpul domniei lui Yavuz Sultan Selim și extinsă în timpul domniei lui Kanuni. Deoarece această relatare nu corespunde exact datelor de pe inscripție, este imposibil de stabilit un calendar precis pentru procesul de construcție. Fațadele exterioare sunt realizate într-un mod simplu, din piatră andezită maro, specifică zonei Ahlat. Ferestrele de pe fațade au arce în formă de arc ascuțit. Harim (spațiul destinat femeilor) are o formă pătrată. Spațiul de rugăciune este acoperit de o singură cupolă, susținută de trompe în colțuri. Cupola se sprijină pe o bază octogonală. Ferestrele din pereții harimului sunt în nișe cu arce ascuțite și au forme dreptunghiulare. Conform Culturii Portale, clădirea este considerată un precursor al moscheilor otomane din regiune și o implementare importantă a schemei clasice cu o singură cupolă în zonele rurale. Direcția provincială afirmă că este un exemplu tipic al arhitecturii otomane, atât în ceea ce privește structura interioară, cât și pe cea exterioară. Moscheea a fost planificată ca parte a unui complex, împreună cu baia. Conform Direcției provinciale, Fortăreața de Coastă din Ahlat a fost reconstruită de Kanuni în 1556. Același document menționează că în interiorul fortăreței se pot găsi și ruine. De aceea, este recomandabil să vizitați nu doar moscheea, ci și zona din interiorul fortăreței. În prezent, moscheea este deschisă pentru rugăciuni. Direcția provincială precizează că este deschisă pentru vizite în afara orelor Verificați informațiile actualizate despre durata călătoriei. Dacă intenționați să combinați vizita cu alte obiective din Ahlat, planificați-vă ziua în consecință. Consultați anunțurile actualizate ale Direcției Regionale a Fondurilor Religioase și ale direcției locale pentru cultură și turism pentru a afla orele de deschidere și condițiile de vizitare. Moscheea este unul dintre locurile rare unde se pot observa încă astăzi elemente din piatra de Ahlat și vestigii ale așezării din interiorul fortăreței.

Comentarii

0/1000

Se incarca...

Harta traseului

Informații traseu
OrașBitlis Merkez, Bitlis
TipCultural
Oprire4
Dată6 noiembrie 2026
Radar TürkiyeAutorRadar TürkiyeÎncepe traseul