Emir Han

Emir Han este un han cu două etaje, situat în colțul nord-est al moscheii Ulu Cami, în cea mai veche parte a bazarului istoric. Făcut parte din complexul construit de Orhan Gazi între 1339 și 1340, a fost construit pentru a genera venituri pentru complex. Conform Enciclopediei Islamice TDV, hanul a fost construit în zona unde a fost stabilită piața de cai după cucerire. După ce Bursa a intrat sub controlul otomanilor în 1326, orașul a crescut rapid, iar faimosul bazar din Bursa s-a dezvoltat treptat în jurul acestui han. În documente, clădirea apare sub diverse denumiri, printre care Bezzazistan, Eski Bezzazistan, Bey Hanı, Sultan Hanı și Kervansaray. Departamentul de Arheologie din Bursa menționează că, după ce Yıldırım Bayezid a construit noul bazar la sfârșitul secolului al XIV-lea, hanul a fost numit o perioadă "Eski Bedesten" (Bazarul Vechi). Conform Portalului Cultural, clădirea a fost cunoscută până în 1522 sub numele de Bezzaziye Hanı, Eski Bezazistan sau Bey Hanı, pentru a ajunge în cele din urmă să fie numită Emir Bey Hanı. Departamentul de Arheologie o descrie ca fiind primul han otoman construit în Bursa. Enciclopedia Islamică TDV consideră Emir Han drept primul exemplu al tipului de clădire numit "han urban" în arhitectura turcă anatoliană, explicând că acest tip a apărut prin adaptarea caravanseraiurilor selgiucide la comerțul urban. Hanul are o formă aproape pătrată. Conform TDV, clădirea are aproximativ 45 de metri lungime și lățime, iar în centru se află o curte deschisă de aproximativ 26 de metri pe 26 de metri. Curtea este înconjurată de galerii acoperite cu bolți, situate la ambele etaje, iar în spatele galeriilor se află camere acoperite cu bolți, accesibile prin câte o ușă. Cele 36 de unități fără ferestre de la parter au fost construite pentru a depozita mărfurile descărcate din caravane în curte. Majoritatea celor 38 de unități de la etaj aveau ferestre și sobe; comercianții își desfășurau aici activitățile și, dacă era necesar, se cazau. Portalul Cultural menționează 37 de camere la etaj, în timp ce TDV și Departamentul de Arheologie menționează un total de 74 de unități. Conexiunea dintre cele două etaje este asigurată de două scări, amplasate simetric, în partea nordică a galeriilor, față de intrare. În pereți și la baza clădirii, a fost utilizată o construcție alternantă, cu rânduri de cărămizi și piatră de calcar. Partea inferioară a fațadelor, corespunzătoare depozitelor, este masivă, în timp ce partea superioară are o serie de ferestre dreptunghiulare, cu arce în formă de spic. Fațadele care mărginesc curtea oferă un aspect cu totul difer Conform informațiilor din enciclopedia Türk Ansiklopedisi (TDV), toate mărfurile cumpărate și vândute în oraș erau cântărite în această han, iar veniturile hanului proveneau din aceste operațiuni. Astăzi, încă se pot observa cele trei locuri de ședere rezervate cântarilor, situate de o parte și de alta a intrării; nu uitați să le admirați când intrați în curte. De-a lungul secolelor, hanul a fost distrus de incendii și a suferit daune în urma cutremurelor. A ars în 1544, a fost restaurat în 1634, ușa a fost distrusă într-un cutremur în 1674, a ars din nou în 1788 și a fost avariat într-un cutremur în 1855. Conform TDV, la începutul secolului al XX-lea, fațada nordică era complet distrusă, iar galeriile de la etaj erau aproape complet pierdute. A fost devastat de un incendiu major care a cuprins întreaga piață în 1958, fiind ulterior restaurat în perioada 1962-1963, respectând aspectul original. În timpul acestei restaurări, planul și detaliile originale au fost păstrate, dar galeriile de la parter au fost acoperite cu sticlă, iar șemineele din camerele de la etaj au fost eliminate. Astăzi, hanul este o clădire comercială bine întreținută, care găzduiește numeroase magazine și afaceri. O modalitate bună de a vizita este să intrați în curte, să stați inițial în centru pentru a admira cele patru aripi și cupolele de la colțuri, apoi să urcați scările pentru a ajunge la galeriile de la etaj. Picioarele din piatră tăiată și arcele rotunjite de pe aripa sudică sunt imediat vizibile, în contrast cu arcele de cărămidă ascuțite ale celorlalte aripi. Deoarece hanul este o piață activă, este recomandat să îl vizitați în timpul orelor în care magazinele sunt deschise. După cum menționează Portalul Cultural, pentru a ajunge la zona hanurilor, puteți merge pe jos din centrul orașului, iar pentru a ajunge la Emir Han, puteți trece prin interiorul Pieței Acoperite. Situat la câțiva pași distanță, Koza Han a fost construit, conform TDV, în timpul domniei lui Bayezid al II-lea, între Emir Han și Ulu Cami; vizitarea celor două hanuri unul după altul facilitează compararea dezvoltării pieței în secolele al XIV-lea și al XV-lea. Zona hanurilor, unde se află Emir Han, face parte din situl "Bursa și Cumalıkızık: Nașterea Imperiului Otoman", inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 2014.