Kendini Köpek Sanan Adam

Povestea, într-un ritm al vieții de zi cu zi, a devenit un limbaj invizibil. O adoptăm atât de mult încât, în cele din urmă, totul pare a face parte din realitatea noastră.

Încă ne simțim copleșiți de realizarea că „realitatea” pe care o credem, care stă la baza gândurilor, percepțiilor și comportamentelor noastre, este uneori doar o poveste pe care ni s-a spus să o credem.
Ne pare că încercăm să navigăm în apele acelei "vieți greșite" despre care vorbea Adorno, deoarece în aceste ape în care ne aflăm, există un curent care neagă autenticitatea propriei noastre existențe. Acest curent este o iluzie – dar este atât de profund încât, uneori, pare imposibil să învățăm să ne adaptăm și să ne mișcăm în el.

Ei bine, ce vom face? Cum vom distinge binele de rău? Unde vom găsi adevărul? În momentele în care ne simțim pierduți, în mijlocul acestei confuzii, poate că răspunsul se află în cel mai simplu loc: în solidaritate. Chiar și în forma sa cea mai elementară, solidaritatea ne poate ajuta să ne aprofundăm propria perspectivă și să creăm spații de libertate în viața noastră.
De asemenea, în piesa noastră, dorim să împărtășim cu publicul emoțiile și sentimentele pe care le generează un astfel de moment de solidaritate, atât de delicat și sincer.