Platoul Kozak, cu pădurile sale de pin și satele de pe platou.

Majoritatea călătorilor care vizitează Bergama își petrec ziua explorând Acropole și Asklepion, întorcându-se fără să arunce o privire către muntele care se înalță în nord-vestul orașului. Însă, vechea șosea, care leagă Bergama de Ayvalık, după câteva curbe, se deschide către un peisaj complet diferit: pini sălbatici care acoperă crestele munților, sate pitorești cu case din piatră împrăștiate printre ei și stânci de granit. Acesta este Kozak Yaylası. Acest text nu descrie orașul antic, ci platoul din spatele lui, un loc ideal pentru cei care doresc să-și petreacă o zi în umbra pinilor sălbatici, explorând satele din zonă.

**Unde se află platoul și cât de înalt este?**

Conform Wikipediei în limba turcă, Kozak Yaylası se află între centrele orașelor Bergama și Ayvalık, începând la aproximativ douăzeci de kilometri de Bergama. Platoul se întinde la poalele Muntelui Madra; un articol de călătorie publicat în Cumhuriyet îl descrie pe Madra ca fiind un munte la fel de important pentru regiunea Egee de Marea Neagră, ca și Kaz Dağları, iar Kozak este descris ca fiind sursa de oxigen a orașului Ayvalık. În ceea ce privește altitudinea, sursele oferă cifre diferite. Wikipedia și Milliyet menționează o altitudine variind între cinci sute și o mie de metri deasupra nivelului mării, în timp ce pagina de călătorii a ziarului Hürriyet scrie că, după ce drumul urcă aproximativ nouă sute de metri, platoul se deschide în fața ta ca o mare. Documentul de indicație geografică al Oficiului Turc de Brevete și Mărci menționează că pădurile de pini sălbatici se extind până la șapte sute patruzeci de metri deasupra nivelului mării, pe soluri granitice. Aceste cifre nu sunt contradictorii; platoul nu este o suprafață plană, ci un ansamblu de sate și păduri, răspândite la diferite altitudini. Un articol din Milliyet menționează că numele platoului provine de la conul de pin. Nu am găsit alte surse despre originea numelui; prin urmare, este corect să interpretăm această informație ca fiind o explicație locală.

**Pinii sălbatici, identitatea platoului**

Pinii sălbatici definesc identitatea platoului Kozak. La cererea Camerei de Comerț din Bergama, denumirea "Bergama Kozak Pinului Sălbatic" a fost înregistrată ca indicație geografică la 10 iunie 2011. Documentul descrie nucile de pin de tip Kozak ca fiind cu coajă groasă, mari, de culoare crem deschis și cu o textură moale. Documentul leagă calitatea produsului de solul din regiune: platoul este o zonă geografică formată din cele mai vechi părți ale scoarței terestre, supusă metamorfismului, și are soluri permeabile, dezvoltate pe granit, g Conurile culese de pe copaci sunt numite "küner" în zonă; acestea sunt cântărite și depozitate, apoi spălate și lăsate la odihnă. Ulterior, sunt sortate în funcție de dimensiune, iar coaja este separată de miezul nucilor folosind mașini speciale. Miezul de nucă este așezat într-un strat subțire în cutii și uscat în mod natural timp de câteva zile. Apoi, coaja este îndepărtată cu ajutorul unor perii, semințele neconforme sunt eliminate, iar după o ultimă etapă de uscare, produsul este ambalat. Controlul indicației geografice este realizat de o comisie care include Camera de Comerț din Bergama, Direcția Agricolă a districtului și Camera Agricolă, și care se întrunește cel puțin o dată pe an. O știre a Direcției Regionale a Pădurilor din İzmir menționează că zona produce 70% din producția totală de nuci de pin din Turcia, descriind-o ca pe un adevărat depozit de nuci de pin al țării; acest procent poate varia de la an la an, în funcție de producție. Direcția Regională a Pădurilor relatează că suprafața de împădurire dedicată entității juridice a satului, situată în cartierul Karaveliler, a ajuns la 662 de hectare, iar aceste păduri, create între 1992 și 2011, asigură venituri pentru sute de gospodării. În timpul recoltării conurilor, localnicii urcă pe copaci care au înălțimi de câțiva metri. În ultimii zece ani, producția a scăzut; conform informațiilor furnizate de Anadolu Agency, în 2019, Direcția Generală a Pădurilor a lansat un proiect, iar s-a constatat că *Leptoglossus occidentalis*, o specie de insecte dăunătoare care a ajuns în Turcia în 2012, are un rol important în pierderile de producție. În cadrul eforturilor de combatere biologică, ouăle paraziților cultivați pentru a combate acest insectă au fost depuse pe copacii marcați din Karaveliler. Dacă observați semne pe trunchiurile copacilor în timp ce vă plimbați, nu le atingeți; acestea pot fi copaci utilizați pentru cercetare.

Cea mai ușoară modalitate de a ajunge la Kozak este să ajungeți mai întâi la Bergama. Există curse de autobuz de la İzmir la Bergama; verificați orarele curselor înainte de a pleca, fie de la terminalul de autobuze, fie de la companiile care operează cursele. Nu am găsit informații despre transportul public regulat și frecvent de la Bergama către zonă; Milliyet menționează că este posibil să ajungeți cu taxiul. Dacă luați în considerare faptul că zona nu este un singur punct, cea mai convenabilă opțiune pentru a vă deplasa între sate este să aveți propria mașină sau să închiriați una pentru o zi. Hürriyet descrie traseul astfel: la ieșirea din Bergama, veți vedea mai întâi un pod istoric, iar apoi drumul se rid Un loc deosebit de pe drum este statuia lui Atatürk, amplasată pe o stâncă mare. Conform unui articol din Cumhuriyet, statuia a fost realizată de profesorul în retragere Süha Şen, care locuiește în Germania, și este unul dintre cele mai vizitate locuri din zonă. Peisajul de pe coperta este, de asemenea, surprins de aici: un drum de pământ, pini sălbatici cu coroana în formă de umbrelă și stânci de granit. Kozak nu este doar o zonă cu pini sălbatici. Potrivit unei știri din BirGün, în trecut, în această zonă erau cultivate pe suprafețe extinse soiuri de struguri de masă numite "Kozak Siyahı" (Negrul Kozak) și "Kozak Beyazı" (Albul Kozak); însă, odată cu popularitatea pinilor sălbatici, viile au intrat în declin. Primăria Metropolitană İzmir și Institutul de Cercetare a Viticulturii Manisa au creat vii demonstrative în Demircidere și Aşağıbey, colaborând cu producătorii pentru a revitaliza aceste două soiuri locale. Dacă vizitați zona la sfârșitul verii, este posibil să întâlniți aceste noi vii. Un alt aspect important al zonei este granitul. Hürriyet menționează că carierele de granit din zonă, alături de creșterea animalelor, reprezintă o sursă importantă de venit pentru locuitorii din zonă. Pe drum, puteți vedea camioanele și praful provenit din cariere; fiți atenți, mai ales pe drumurile înguste din sate.

**Sugestie de drumeție:**

Nu am putut verifica existența unui traseu oficial, marcat, în Kozak. De aceea, vă sugerez drumeții scurte și independente. Yeni Asır recomandă, în special pentru familiile cu copii, drumeții scurte printre pini și pauze de picnic; durata poate fi prelungită pentru copiii mai mari. Un plan practic ar putea fi următorul: parcați mașina într-o piață a unui sat sau într-un loc sigur de pe marginea drumului, urmați un drum forestier printre pini timp de aproximativ o oră, apoi reveniți pe același traseu. Pantele acoperite cu ace de pin pot fi alunecoase; purtați încălțăminte cu talpă aderentă. Direcționați drumeția pe drumurile forestiere deschise, nu în plantațiile de pini; copacii reprezintă o sursă de venit pentru localnici, nu atingeți conurile. Hürriyet menționează că zona este potrivită pentru drumeții în natură, fotografie, observarea plantelor și a păsărilor. Vârfurile largi și plate ale pinilor sălbatici pot părea monotone în lumina soarelui de la prânz; dimineața devreme și după-amiaza, umbrele copacilor se alungesc, iar textura stâncilor de granit devine mai vizibilă. Alegeți aceste două intervale de timp pentru a face fotografii.

**Sezon și oră:**

Altitudinea zonei Kozak oferă o răcorire semnificativă în timpul verii, comparativ cu Bergama; un articol din Cumhuriyet descrie zona ca pe Această zonă merită o zi întreagă, iar orașul antic ar trebui vizitat într-o zi separată. Pentru a vă familiariza cu zona:

Masa tradițională din Kozak este servită cu nuci. Articolul din Cumhuriyet amintește de halva făcută din nucile zonei și de ceaiul aromat, cu nuci prăjite adăugate. În schimb, Hürriyet subliniază că nunțile, frecvente în satele din timpul verii, sunt cea mai bună modalitate de a cunoaște zona. În sate, numărul magazinelor și al afacerilor este limitat; dacă doriți să cumpărați produse locale, căutați piețele din sate și producătorii de pe marginea drumului.

Note practice:

• Așa cum avertizează Yeni Asır, în zonă nu există o rețea la fel de dezvoltată de afaceri ca în oraș; cumpărați apă, mâncare și tot ce este necesar pentru copii din Bergama.
• Purtați încălțăminte confortabilă, pălărie, cremă de protecție solară și luați haine de schimb.
• Riscul de incendii de pădure este ridicat pe tot parcursul verii; nu faceți foc în pădure, nu aruncați țigări și folosiți doar zonele de picnic autorizate.
• Nu culegeți conuri și nuci de pe copaci; o mare parte a pădurilor reprezintă sursa de venit a localnicilor.
• Când faceți fotografii în sate, cereți permisiunea oamenilor.

Surse:

• Wikipedia, Kozak Yaylası, https://tr.wikipedia.org/wiki/Kozak_Yaylası
• Türk Patent ve Marka Kurumu, Certificat de indicație geografică pentru nucile de pin Bergama Kozak, https://ci.turkpatent.gov.tr/Files/GeographicalSigns/883c3883-9511-46ba-8df7-4cd4c4ba2c2c.pdf
• İzmir Orman Bölge Müdürlüğü, Pădurile de nuci de pin din Kozak Yaylası devin o sursă de venit pentru locuitorii din zonele împădurite, https://www.ogm.gov.tr/izmirobm/haberler/kozak-yaylasinda-fistikcami-ormanlari-orman-koylusune-gelir-kapisi-oluyor
• Anadolu Ajansı, Lupta biologică împotriva dăunătorilor nucilor de pin din Kozak Yaylası, https://www.aa.com.tr/tr/yesilhat/dogal-yasam/kozak-yaylasindaki-cam-fistigi-zararlisiyla-biyolojik-mucadele/1815777
• Hürriyet Seyahat, Bergama, locul de naștere al primelor lucruri, https://www.hurriyet.com.tr/seyahat/ilklerin-anayurdu-bergama-41783637
• Cumhuriyet, Kozak Yaylası, paradisul nucilor de pe Muntele Madra, https://www.cumhuriyet.com.tr/yazarlar/nilay-kucuk/madra