
O zi în Xanthos și Letoon, fostele capitale ale Liciiei.
Conectează-te pentru a aprecia și evalua
Râul Eşen, cunoscut în antichitate sub numele de Ksanthos, curge prin valea care îi poartă numele și se varsă în Marea Mediterană. În interiorul văii, pe cele două dealuri de pe malul stâng al râului, se află Ksanthos, care în antichitate a fost cel mai important centru administrativ al regiunii Licia.
Despre călătorie
Râul Eşen, cunoscut și sub numele antic de Ksanthos, curge prin valea care îi poartă numele și se varsă în Marea Mediterană. În interiorul văii, pe versanții a două dealuri de pe malul stâng al râului, se află Ksanthos, cel mai important centru administrativ al Liciei în antichitate. La aproximativ patru kilometri sud-vest, se găsește Letoon, centrul religios al Liciei. Cele două situri au fost incluse împreună în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1988. Ministerul Culturii și Turismului descrie Ksanthos ca fiind centrul politic și administrativ al Liciei antice, iar Letoon ca fiind centrul său religios. Această excursie vă permite să descoperiți cele două locuri esențiale pentru a înțelege civilizația liciană: capitala, renumită pentru necropolele sale, și un sit sacru unde se află inscripția care a permis descifrarea limbii licice.
Pentru a ajunge acolo:
Ksanthos se află în apropierea satului Kınık, din districtul Kaş, la 46 de kilometri de Fethiye. Drumul care leagă Fethiye de Kaş trece în apropierea sitului arheologic; cei care vin dinspre Kaş pot folosi același drum. Letoon se află în interiorul provinciei Muğla, în apropierea satului Kumluova; portalul cultural menționează că ambele situri se află la granița dintre Muğla și Antalya. Distanța dintre cele două situri este de aproximativ 4 kilometri, iar legătura se face printr-o scurtă călătorie cu mașina. Dacă intenționați să călătoriți cu transportul în comun, verificați orarul actualizat al liniilor care leagă Fethiye de Kaş înainte de a pleca; pentru a vă deplasa între cele două situri, cel mai convenabil este să folosiți propria mașină sau un taxi. Verificați orele de vizitare și condițiile de acces pe site-ul Ministerului Culturii și Turismului.
Capitala Liciei:
Numele Ksanthos apare chiar și în cele mai vechi texte ale literaturii occidentale: în Iliada lui Homer, liderii licieni Glaukos și Sarpedon, care luptau în Troia, provin din regiunile de pe malul râului Ksanthos. Cele mai vechi urme de așezări de pe acropolă datează din secolul al VIII-lea î.Hr.; sursele oferă date și mai vechi pentru originea orașului. Evenimentul care a marcat istoria orașului a avut loc în mijlocul secolului al VI-lea î.Hr. Conform înregistrărilor ministerului, Ksanthos a intrat sub dominație persană în 545 î.Hr. Herodot relatează că, în fața armatei comandate de persul Harpagos, locuitorii din Ksanthos au preferat să incendieze acropolul și să lupte până la ultimul, în loc să se predea. Orașul a fost reconstruit, dar, după aproximativ un secol, a fost din nou distrus de un incendiu și a fost ridicat din nou. În timpul lui Alexandru cel Mare, sursele antice sunt divergente cu privire la soarta orașului Monumentul Dikme este încă acolo, dar basoreliefurile care îl înconjurau au fost transportate în Anglia în secolul al XIX-lea, fiind înlocuite cu replici din ciment. Pe basoreliefuri sunt reprezentate figuri care oferă daruri figurilor de la bază. Monumentul Dikme, cu inscripțiile sale, este unul dintre cele mai importante documente pentru înțelegerea limbii licice. Pe suprafața monumentului, datând din jurul anului 400 î.Hr., se află un text licic de aproximativ 250 de rânduri, o poezie greacă de 12 rânduri și un fragment scris într-un al doilea dialect licic. Monumentul Dikme era un monument funerar al unui conducător, iar partea superioară a fost distrusă în antichitate. Numele proprietarului monumentului este în mare parte șters de pe piatră, dar cercetătorii cred că acesta era Kheriga, aparținând unei dinastii. Faptul că monumentul conține inscripții în licic, greacă și un al doilea dialect licic, îl plasează într-o poziție similară cu cea a Pietrei Rosetta pentru descifrarea limbii. Teatrul, agora și cele două acropole.
Orașul se întinde pe două dealuri: pe unul se află acropola licică, iar pe celălalt, acropola romană. Punctul central al vizitei este teatrul roman, care, conform portalului cultural, avea o capacitate de aproximativ 2.200 de persoane. Puteți urca la locurile din față pentru a admira priveliștea asupra celor două dealuri și a vă planifica restul vizitei. Agora romană este, de asemenea, una dintre clădirile importante ale orașului. Portalul cultural menționează, de asemenea, Dipylon, poarta orașului cu două pasaje, datând din perioada 68-70 d.Hr., ca fiind una dintre principalele structuri. Se știe că orașul a fost reorganizat în perioada romană, conform unui plan grilă, fiind înconjurat de clădiri cu coloane; cutremurele din secolul al VI-lea au provocat daune clădirilor. Nu uitați să admirați, de asemenea, mormintele și sarcofagele de piatră împrăștiate în jurul orașului. Împreună cu mormintele, acestea fac parte din arhitectura funerară care a determinat includerea Ksantosului pe lista Patrimoniului Mondial de către minister; fiți atenți la versanți în timp ce vă plimbați între dealuri. Monumentele Fellows și Ksantos.
Persoana care a făcut cunoscut Ksantosul Europei în secolul al XIX-lea a fost călătorul englez Charles Fellows. Fellows a vizitat regiunea în 1838, apoi s-a întors în 1841, cu permisiunea otomană, și, până în primăvara anului 1842, a transportat în Anglia aproximativ 80 de tone de materiale, împachetate în 82 de cutii. În prezent, basoreliefurile originale ale Monumentului Nereid, ale mormântului lui Payava și ale Monumentului Harpy sunt expuse la British Museum. Monumentul Dikme, însă, a rămas la locul său, deoarece Conform măsurătorilor efectuate de minister, cel mai mare templu, Templul Leto, înconjurat de coloane, are aproximativ 30,25 metri lungime și 15,75 metri lățime. Templul lui Apollo, de stil doric, are 27,90 metri lungime și 15,07 metri lățime, în timp ce cel mai mic, Templul Artemidei, are 18,20 metri lungime și 8,70 metri lățime. O parte din Templul Leto a fost reconstruită între 2000 și 2007, folosind elemente originale descoperite în timpul săpăturilor. În sud-vestul templelor se află o fântână monumentală, numită *nymphaion*, construită deasupra unei izvoare. Datorită fluctuațiilor nivelului apei subterane, părți ale structurilor sunt inundate într-o anumită perioadă a anului; în 2006, au fost create canale pentru a evacua apa în timpul săpăturilor. În zonă se află, de asemenea, un teatru elenistic, construit pe o pantă naturală. Cel mai important element pe care Letoon îl oferă lumii este o piatră. Stela cu patru fețe, descoperită în timpul săpăturilor din 1973 și datată în anul 337 î.Hr., înregistrează o decizie luată de locuitorii din Ksantos, în limbi liciană, greacă și aramaică. Textul în limba liciană are 41 de rânduri, cel în greacă are 35 de rânduri, iar cel în aramaică are 27 de rânduri, iar cele trei texte nu sunt traduceri exacte unele ale altora. Compararea textelor lizibile în greacă și aramaică cu textul în limba liciană a reprezentat un pas important în descifrarea limbii liciane. Stela este expusă astăzi la Muzeul din Fethiye; vizitarea muzeului în drumul de întoarcere, după explorarea Letoon, reprezintă o încheiere naturală a excursiei. De ce este Patrimoniu Mondial?
Ksantos și Letoon au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial în 1988, sub numărul 484, pe baza criteriilor culturale 2 și 3. Ministerul Culturii și Turismului justifică această includere prin faptul că Ksantos a fost centrul politic al civilizației liciane, prin arhitectura originală a mormintelor, monumentelor și inscripțiilor. Ministerul subliniază, de asemenea, că structurile din ambele zone au combinat tradițiile liciane cu influențele elenistice și romane în fiecare perioadă. Așadar, ceea ce vedeți aici nu este doar un oraș roman, ci urmele lăsate de un popor specific Anatoliei, cu propria sa limbă, propriul său stil de înmormântare și propria sa unitate politică. Apropiarea de Patara
Patara, una dintre cele mai importante așezări din valea Ksantos, a fost singurul oraș din această regiune care avea acces la mare, fiind descris de vechii geografi ca fiind situat la sud-estul văii râului. Astăzi, Patara, situată în apropierea satului Ge Note practice:
- Verificați orarul de vizitare, zilele de închidere și condițiile de acces pentru Xanthos și Letoon pe site-ul Ministerului Culturii și Turismului. De asemenea, consultați orarul Muzeului din Fethiye pentru stela trilingvă.
- Cele două situri se află în provincii diferite: Xanthos se află în districtul Kaș din Antalya, iar Letoon se află în provincia Muğla.
- Purtați încălțăminte confortabilă, pălărie și luați apă. Terenul dintre ruine este pietros și accidentat.
- Nu urcați pe coloane, sarcofage sau pietre cu inscripții și nu atingeți inscripțiile.
Surse:
- Ministerul Culturii și Turismului, Direcția Generală pentru Patrimoniu Cultural și Muzee, Xanthos-Letoon (Antalya-Muğla), https://kvmgm.ktb.gov.tr/TR-44429/xanthos-letoon-antalya---mugla.html
- Ministerul Culturii și Turismului, Biroul de Presă, Xanthos-Letoon, https://basin.ktb.gov.tr/TR-45523/xanthos--letoon.html
- Portalul Cultural, Xanthos-Letoon, https://www.kulturportali.gov.tr/portal/xanthosletoon
- Wikipedia, Ksanthos, https://tr.wikipedia.org/wiki/Ksanthos
- Wikipedia, Litoon (Letoon), https://tr.wikipedia.org/wiki/Litoon
- Wikipedia, Xanthos, https://en.wikipedia.org/wiki/Xanthos
- Wikipedia, Letoon, https://en.wikipedia.org/wiki/Letoon
- Wikipedia, Harpy Tomb, https://en.wikipedia.org/wiki/Harpy_Tomb
- Wikipedia, Xanthian Obelisk, https://en.wikipedia.org/wiki/Xanthian_Obelisk
- Wikipedia, Letoon trilingual, https://en.wikipedia.org/wiki/Letoon_trilingual
- Wikipedia, Patara, https://en.wikipedia.org/wiki/Patara_(Lycia)
