Sari la conținutul principal
Radar Türkiye
Descoperă evenimente în aplicație
Deschide
Radar Türkiye

Ceaiul din Rize, de la versanți, direct în ceașcă.

Când ajungi în Rize pe drumul de coastă, primul lucru care îți atrage atenția nu este marea în sine, ci versanții abrupți care se ridică chiar din spatele ei. Acești versanți sunt acoperiți de plantații de ceai, cu tufe dense, tăiate și aranjate în rânduri, creând un peisaj de un verde intens.

Radar TürkiyeRadar Türkiye4 Kasım 2026
Încă nu există evaluări

Conectează-te pentru a aprecia și evalua

Ceaiul din Rize, de la versanți, direct în ceașcă.

Când ajungi în Rize pe coastă, primul lucru care îți atrage atenția nu este marea în sine, ci versanții care se ridică imediat în spatele ei. Acești versanți sunt acoperiți de plantații de ceai, dense, tăiate cu grijă și aranjate în rânduri, creând un peisaj verde intens. Acest peisaj, care astăzi definește identitatea orașului, este de fapt destul de nou. Acest text urmărește istoria ceaiului în Rize, de la origini până la modul în care a ajuns de la versanți la ceașca de ceai, și cum a transformat viața unui oraș, arătând, de asemenea, unde puteți admira astăzi acest peisaj.

**Clima care hrănește versanții**

Înregistrarea geografică a ceaiului din Rize menționează că caracteristicile produsului provin în primul rând de la climă. Conform textului de înregistrare, munții care se întind paralel cu marea în Rize se ridică până la 3937 de metri, începând de la coastă. Până la aproximativ 750 de metri de coastă, se găsesc păduri cu frunze late, urmate de păduri mixte, iar mai sus, păduri de conifere. Dincolo de 2000 de metri, încep pajiștile alpine, iar mai sus, lacurile glaciare. Inventarul cultural al regiunii Mării Negre de Est menționează, de asemenea, că clima ploioasă, atmosfera cețoasă și râurile sunt factori principali care au modelat cultura locală. Ploile abundente fac solul fertil, dar terenul abrupt și accidentat nu permite crearea de terenuri agricole mari. Conform inventarului, de aceea, oamenii din regiune au cultivat timp de secole legume și plante precum porumb, fasole, dovleac, varză și cânepă, pentru a-și satisface nevoile. Ceaiul a apărut ca o plantă perfect adaptată acestor versanți abrupți și umedi.

**Sosirea ceaiului în Rize**

Inventarul cultural al regiunii Mării Negre de Est amintește că ideea de a cultiva ceai în Turcia a apărut înainte de Rize. La începutul domniei lui Abdulhamid al II-lea, au fost efectuate experimente, iar în 1890, puieții de ceai aduși au fost plantați în Bursa, dar fără rezultate. În aceeași perioadă, au fost publicate primele lucrări despre ceai. Inventarul notează, de asemenea, că în registrul provinciei Trabzon din 1879, se menționează producția de "ceai chinezesc" în Hopa și Arhavi, dar că această informație nu a fost repetată în registrele ulterioare, sugerând că ar putea fi vorba despre o plantă sălbatică asemănătoare cu ceaiul.

Începuturile activităților din Rize datează din ultimii ani ai Primului Război Mondial. Enciclopedia Islamică a Societății de Cultură a Turciei menționează acest început în 1918, legându-l de numele lui Ali Rıza Bey. Inventarul cultural al regiunii Mării Negre de Est îl menționează pe Inventarul subliniază faptul că frunzele culese din grădină nu sunt utilizate direct, ci sunt trimise la fabrică pentru a fi procesate. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că primele instalații industriale din Rize au fost fabrici de procesare a ceaiului. Procesul de înregistrare a indicației geografice este explicat pe scurt și concis. Planta de ceai, adică *Camellia sinensis*, este o plantă agricolă care crește în climate umede și a cărei frunze și muguri sunt utilizați pentru a produce băuturi. Ceaiul negru este obținut prin procesarea frunzelor, mugurilor și tulpinilor tinere, care sunt supuse etapelor de ofilire, rulare, oxidare și uscare. Textul de înregistrare subliniază în mod special importanța timpului. Deoarece frunzele încep să se deterioreze imediat după ce sunt culese, frunzele proaspete trebuie să ajungă rapid la instalația de procesare. Prin urmare, este esențial ca grădina și fabrica să fie situate în aceeași zonă geografică. Conform textului, chiar și clima zonei în care se află instalația de procesare influențează procesele chimice prin care trece ceaiul în timpul procesării. Patru factori care determină gustul ceaiului Rize sunt enumerați în mod explicit în textul de înregistrare: soiul plantei, condițiile climatice și solul din regiune, tehnicile agricole aplicate de la cultivare până la recoltare și tehnica de procesare a ceaiului negru. Prin urmare, conform textului de înregistrare, culoarea, amărăciunea, strălucirea, aroma și parfumul ceaiului sunt asociate cu regiunea; preferințele gustative ale consumatorilor sunt, de asemenea, un factor care influențează condițiile de procesare. Cererea de indicație geografică pentru ceaiul Rize a fost depusă pe 15 august 2017, iar produsul a fost înregistrat ca denumire de origine pe 26 martie 2021.

Planta care a schimbat viața unei regiuni.

Cultivarea ceaiului s-a răspândit rapid în Rize începând cu anii 1960. Inventarul "Inventarul Cultural al Estului Karadeniz" menționează că suprafața totală a terenurilor agricole din regiune este de 54.589 de hectare, iar peste 91% din această suprafață este dedicată cultivării ceaiului. Principala ocupație a locuitorilor din sate este astăzi cultivarea ceaiului. După cum afirmă inventarul, ceaiul a fost motorul dezvoltării orașului Rize. Oportunitățile de muncă mai bine plătite au reprezentat o schimbare majoră pentru o regiune în care mulți locuitori erau nevoiți să plece în căutarea unui loc de muncă. Inventarul oferă, de asemenea, un detaliu interesant: deși economia din Rize depinde în mare măsură de ceai, producția de ceai contribuie foarte puțin la exporturi, majoritatea producției fiind destinată consumului intern. Pe măsură ce plantațiile de ceai au ocupat pantele, creșterea animalelor a fost mutată în zone Pagina GoTürkiye dedicată meșteșugurilor tradiționale relatează aceeași poveste, dar dintr-o perspectivă diferită. Firele de cânepă folosite pentru a crea țesătura Feretiko, originară din Rize, erau cultivate înainte de anii 1960 în plantațiile unde acum se cultivă ceai, iar în acea perioadă, aproape în fiecare casă exista un război de țesut. De asemenea, conform inventarului, depozitele de lemn de lângă case, numite "serender", au început să își piardă utilitatea odată cu înlocuirea porumbului de către ceai. Coșuri, șosete și obiecte de uz casnic...

Urmele integrării ceaiului în viața de zi cu zi se pot observa și în meșteșugurile tradiționale. Inventarul culturii din estul regiunii Karadeniz menționează că coșurile produse în Rize erau folosite pentru a transporta ceai, porumb și fasole. Pentru țesătura coșurilor se foloseau bețe de nuc și castan, iar pentru baza coșurilor, lemn de komar. Se foloseau țesături groase pentru încărcături grele și țesături fine pentru încărcături ușoare. GoTürkiye menționează, de asemenea, că transportul pe teren accidentat se făcea de secole cu coșuri purtate pe spate, cu două mânere. Privind motivele șosetelor de lână specifice regiunilor Hemșin și Çamlıhemşin, veți observa încă o dată modul în care ceaiul s-a integrat în regiune. Printre denumirile de motive menționate de GoTürkiye, alături de floarea de cireș și margareta, se află și "yolu çayı" (calea ceaiului). Ceaiul din Rize, în ceașcă.

Inventarul include, de asemenea, o scurtă notă despre prepararea ceaiului. Cafeina din ceai se transferă în apă în timpul preparării, conferindu-i efectul stimulant. Calitatea apei utilizate și materialul ceainicului influențează gustul. Conform inventarului, ceaiul preparat într-un recipient de porțelan are un gust mai bun decât cel preparat într-un recipient metalic. Durata de viață a plantei de ceai este de aproximativ o sută de ani, iar productivitatea sa scade odată cu înaintarea în vârstă. Deoarece plantațiile din Rize au fost create începând cu anii 1960, plantele nu mai sunt considerate tinere. Prin urmare, inventarul menționează că se promovează agricultura ecologică și se recomandă plantarea de noi puieți în locul celor care și-au încheiat ciclul de viață. Unde să admirați peisajul cu plantații de ceai?

Nu trebuie să călătoriți departe pentru a vedea plantațiile de ceai. De-a lungul coastei, în direcția Çayeli, Pazar și Ardeşen, porțiunea de drum care pleacă din Rize este mărginită de plantații de ceai pe toată lungimea versanților. GoTürkiye indică Haremtepe, aflat la aproximativ șase kilometri de Çayeli, ca fiind cel mai cunoscut punct de belvedere pentru acest peisaj, cunoscut și Surse:

Comentarii

0/1000

Scrie primul comentariu