Sari la conținutul principal
Radar Türkiye
Descoperă evenimente în aplicație
Deschide
Radar Türkiye

La granița Ciliciei, linia fortificațiilor Toprakkale, Hemite și Savranda.

Clădirile de la graniță Osmaniye se află la granița Câmpiei Çukurova, în partea de est, acolo unde Munții Taurus și Amanos coboară spre câmpie. În această regiune, drumurile, trecătorile și malurile râurilor au fost locuri care au necesitat control încă din vremurile străvechi.

Radar TürkiyeRadar Türkiye6 Kasım 2026
Încă nu există evaluări

Conectează-te pentru a aprecia și evalua

La granița Ciliciei, linia fortificațiilor Toprakkale, Hemite și Savranda.

Structurile situate la granițe

Osmaniye se află la granița estică a Câmpii Çukurova, acolo unde Munții Toros și Amanos coboară în câmpie. În această regiune, drumurile, trecătorile și malurile râurilor au fost locuri care au necesitat control încă din cele mai vechi timpuri. Pagina dedicată fortărețelor de pe site-ul Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism din Osmaniye poate fi citită mai degrabă ca o linie de apărare decât ca o listă de fortărețe. Fiecare fortăreață supraveghează un drum, o trecătoare sau malul unui râu. În acest text, vom analiza cele trei fortărețe – Toprakkale, Hemite și Savranda – comparativ, în loc să le prezentăm individual. Locația, planul, materialele și linia de vedere ne pun aceeași întrebare: ce anume protejează aceste structuri și unde au fost construite? Înainte de toate, este necesar un avertisment. Datele despre perioada de construcție și detaliile celor trei fortărețe sunt fie incerte, fie contradictorii în sursele oficiale. De aceea, vom proceda, mai degrabă decât să tragem concluzii definitive, distingând ceea ce sursele spun și ceea ce nu spun.

Toprakkale, la intersecția drumurilor

Conform Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism, Fortăreața Toprakkale este situată pe un deal, la intersecția drumurilor Osmaniye, Adana și Hatay. Inventarul Culturii o plasează, de asemenea, lângă fortăreața İskenderun, la intersecția drumurilor Osmaniye, pe un deal. Prin urmare, atunci când ne întrebăm care a fost scopul principal al fortăreței, răspunsul se află în locația sa. Acesta este un punct de intersecție, iar fortăreața a fost construită deasupra acestui punct. Structura, cunoscută în perioada otomană sub numele de Fortăreața Kınık, a început să fie numită Toprakkale în perioada construcției căii ferate Istanbul-Bagdad. Schimbarea numelui sugerează că locul a continuat să fie un punct de tranzit și în epoca căilor ferate. În ceea ce privește perioada de construcție, două surse oficiale oferă informații diferite. Direcția Provinciale pentru Cultură și Turism afirmă că este posibil ca fortăreața să dateze din jurul anului 2000 î.Hr. și că a fost reconstruită în secolul al VIII-lea, în timpul Califatului Abbasid, sub conducerea lui Harun al-Rașid, folosind pietre negre. Inventarul Culturii, pe de altă parte, afirmă că fortăreața a fost construită în perioada bizantină. Aceste două narațiuni nu pot fi reduse la o singură poveste. Prin urmare, trebuie să menționăm că aspectul actual al fortăreței poate purta urme ale mai multor perioade, dar nu putem afirma cu certitudine aici cărei perioade îi aparțin anumite părți. Există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește planul și numărul turnurilor. Direcția Provinciale pentru Cultură și Turism descrie fortăreața ca având un plan drept Aceeași pagină menționează, de asemenea, că fortăreața se află în raza vizuală a fortărețelor Toprakkale și Yılankale. Această afirmație reprezintă cel mai important indiciu pentru cele trei fortărețe. Fortărețele nu sunt structuri izolate, ci puncte de observație care se pot vedea reciproc. Este ușor de înțeles utilitatea acestei linii de vizibilitate. Transmiterea semnalelor sau a mesajelor de la o fortăreață la alta este posibilă doar prin vizibilitate reciprocă. Afirmația că pagina oficială transmite doar informații despre raza vizuală sugerează că este un indiciu important pentru a considera fortărețele ca parte a unei rețele, nu ca structuri izolate. Sursele sunt clare cu privire la perioada de construcție a fortăreței Hemite. Direcția pentru Cultură și Turism a județului menționează că perioada de construcție este necunoscută. Inventarul Culturii, pe de altă parte, notează că pe fața sudică a unei stânci de la sud de fortăreață, în apropierea vechiului curs al râului, se află un basorelief din perioada hitită, care nu mai poate fi observat din cauza efectelor naturii. Din acest motiv, basorelief-ul nu este prezentat ca un punct de interes. Cu toate acestea, înregistrarea sugerează că zona din jurul fortăreței ar fi putut fi un punct de trecere mult mai vechi. Aceasta este o interpretare, sursa nu afirmă acest lucru.

Fortăreața Savranda

Fortăreața Savranda se află în districtul Hasanbeyli, în zona Kalecik. Conform inventarului Culturii, se află la est de Osmaniye, pe drumul către satul Kaypak, la 30 de kilometri de centrul județului. Se află în apropierea barajului Kalecik. Pagina Direcției pentru Cultură și Turism a județului oferă cea mai detaliată descriere a fortăreței Savranda dintre cele trei. Perimetrul fortăreței este de 800 de metri și are o formă rectangulară, adaptată formei terenului. Ideea de apărare a fortăreței Savranda este dată de însăși natura. Conform textului, fortăreața a fost construită pe versanții sudici ai râului Kaypak. Spre sud-est, nord și vest, se sprijină pe pantele abrupte ale râului, în timp ce spre est se sprijină pe versanții abrupți ai unor roci calcaroase. Astfel, pericolele care ar putea veni din aceste direcții sunt prevenite de barierele naturale. Zidurile și turnurile fortăreței, care își concentrează toată puterea într-un punct din sud, sunt ridicate la o înălțime atât de mare încât sunt greu de depășit. Înălțimea zidurilor este de 7-10 metri, iar înălțimea turnurilor este de 8-10 metri. Nu are un zid de apărare sau un șanț în jurul său; apărarea este asigurată de pante. Fortăreața are o singură intrare, iar scări săpate în stâncă, de la bază, duc până la această intrare. Vizitele la cele trei fortărețe nu au aceleași condiții. Pentru Hemite, pagina oficială nu oferă informații despre condițiile de vizitare; este recomandabil să consultați Oficiul de Cultură și Turism al provinciei Osmaniye înainte de a pleca. Pentru celelalte fortărețe, verificați datele actualizate despre zilele de deschidere, regulile de acces și starea drumurilor din surse oficiale. Fortăreața Toprakkale este relativ ușor accesibilă, deoarece se află într-un mediu urban, la o intersecție de drumuri; inventarul menționează că a fost construit un drum de acces de pe drumul Adana-İskenderun pentru a ajunge la fortăreață. Hemite se află pe drumul Osmaniye-Kadirli, pe malul râului Ceyhan; este bine să cereți indicații înainte de a vă abate de la drumul principal. Fortăreața Savranda se află pe drumul care duce de la centrul provinciei spre Kaypak, lângă barajul Kalecik. Conform paginii Oficiului de Cultură și Turism, fortăreața este accesibilă printr-un drum asfaltat de 30 de kilometri. Deoarece în interiorul fortăreței Savranda se găsesc copaci de pin, cisterne și ruine de clădiri, este recomandabil să purtați pantofi de drumeție confortabili și să luați apă. Pentru cei care doresc să facă fotografii, fortărețele au caracteristici diferite în funcție de lumină. Lumina laterală este potrivită pentru a evidenția textura pietrei, lumina blândă de dimineață sau de seară este ideală pentru o construcție de pe malul râului Ceyhan, iar pentru o fortăreață de munte înconjurată de pădure de pini, este bine să evitați zonele umbrite de la mijlocul zilei. Cu toate acestea, acestea sunt doar sugestii generale ale autorului, nu informații din surse oficiale.

Ultima observație:

Fortărețele de la granița Cilicie ne amintesc și de aspecte necunoscute ale trecutului. Perioada de construcție a fortăreței Toprakkale este descrisă diferit în două surse oficiale, perioada de construcție a fortăreței Hemite este necunoscută, iar numărul de turnuri și perioada de construcție a fortăreței Savranda sunt contradictorii. Cu toate acestea, locațiile lor sunt clare: o intersecție de drumuri, o mal de râu și un versant de munte. Pentru un vizitator, cea mai valoroasă experiență nu este să încerce să stabilească cu exactitate istoria fortărețelor, ci să admire peisajul de la fortăreață, apoi să privească de la o fortăreață la alta. Această perspectivă este exact ceea ce oferă locul.

Surse:

Comentarii

0/1000

Scrie primul comentariu