Excavațiile de la Arslantepe și nașterea statului.

La aproximativ șapte kilometri nord-est de Malatya, înconjurat de plantații de caise, se află Arslantepe, un deal care, la prima vedere, pare unul obișnuit. Cu toate acestea, conform Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism din Malatya, stratul cultural al acestui deal are o înălțime de treizeci de metri; adică, sute de generații au construit case, depozite și drumuri, suprapunându-le, pentru a forma acest deal. Așezarea datează de cel puțin din mileniul al V-lea î.Hr. până în Evul Mediu. Ceea ce face ca Arslantepe să fie important la nivel mondial este un complex de clădiri descoperit într-unul dintre aceste straturi și o săpătură minuțioasă, care a adus la lumină acest complex de-a lungul a mai bine de cincizeci de ani. Acest text relatează istoria săpăturilor de la Arslantepe, povestea importantă pe care o dezvăluie săpătura și modul în care situl poate fi interpretat astăzi. Descoperirea Porții cu Lei.

Dealul își trage numele de la leii de piatră aflați pe versantul său. Conform Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism din Malatya, primele săpături au început în 1932, cu o echipă condusă de francezul Louis Delaporte. Aceste lucrări au scos la iveală un palat, cu o intrare și o curte decorate cu plăci de piatră cu reliefuri joase, datând din perioada hitită târzie. Această intrare, cunoscută sub numele de Poarta cu Lei, este expusă astăzi la Muzeul Civilizațiilor Anatoliene din Ankara. Conform informațiilor furnizate de Direcție, deoarece în acea perioadă nu exista un muzeu în Malatya, cincisprezece reliefuri de diferite dimensiuni, două statui de lei și statuia regelui Tarhunza au fost transportate la Ankara. Această primă descoperire a asociat Arslantepe pentru o perioadă lungă de timp cu perioada hitită târzie. Conform materialelor de promovare ale Primăriei Battalgazi, în această perioadă, orașul era cunoscut sub numele de Melid sau Meliddu, era o așezare înconjurată de ziduri de pământ și avea o poartă spre versantul nord-est. Conform declarației Universității Roma La Sapienza, între 1600 î.Hr. și 700 î.Hr., Melid a fost inițial un centru asociat cu Imperiul Hitit, apoi a devenit capitala unui regat independent, pentru a fi în cele din urmă cucerit de armatele Neo-Asiriene. Primăria Battalgazi menționează că acest sfârșit a avut loc în timpul invaziei asiriene din 712 î.Hr. Săpăturile italiene, începute în 1961.

Faima reală a lui Arslantepe a venit odată cu lucrările italiene, începute în 1961. Conform Direcției Provinciale pentru Cultură și Turism din Malatya, săpăturile continue au fost inițiate de Piero Meriggi și Salvatore Puglisi în 1961, urmate de ech Conform informațiilor furnizate de conducerea instituției, echipa italiană a utilizat metoda de excavare pe suprafețe extinse și a combinat datele stratigrafice obținute din nord-estul, sud-vestul și partea superioară a versantului de vest al tell-ului, stabilind astfel continuitatea culturală a așezării.

Una dintre cele mai importante descoperiri ale excavărilor este un complex de construcții din cărămidă, datând de la sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr. Sapienza estimează că acest complex palatial datează din jurul anului 3400 î.Hr., în timp ce Direcția pentru Cultură și Turism din Malatya îl plasează între anii 3300 și 3000 î.Hr. Conform informațiilor furnizate de Primăria Battalgazi, aceste structuri monumentale se întindeau pe o suprafață de cel puțin 2600 de metri pătrați pe versantul sud-vestic al dealului. Pereții coridoarelor palatului erau decorați cu reliefuri, motive și picturi murale, iar părțile superioare ale pereților descoperiți în timpul excavărilor erau decorate cu elemente geometrice negre și roșii. Ceea ce face ca Arslantepe să fie atât de important pentru cercetători nu este dimensiunea structurii, ci funcția sa. Conform lui Sapienza, acest complex integra funcții administrative, economice și politice într-o singură structură. Peste două mii de amprente de sigilii au fost descoperite în timpul excavărilor. Conform informațiilor furnizate de Primăria Battalgazi, numărul mare de amprente de sigilii găsite în diferite părți ale structurii indică faptul că un număr mare de funcționari lucrau aici, având autoritatea de a prelua și sigila mărfurile din depozite. Direcția pentru Cultură și Turism din Malatya afirmă, în lumina acestor descoperiri, că au fost identificate dovezi ale existenței practicilor contabile și arhivistice la Arslantepe. Explicațiile lui Sapienza adaugă o notă importantă: organizarea centralizată de la Arslantepe a existat înainte de apariția scrierii, în timp ce scrierea s-a dezvoltat aproximativ în aceeași perioadă în Mesopotamia învecinată, ca răspuns la nevoile de administrare ale noilor societăți urbane. Așadar, aici, administrarea funcționa mai întâi prin intermediul sigiliilor, fără a utiliza scrierea. Acesta este motivul pentru care Arslantepe este un loc important pentru înțelegerea formelor timpurii ale statului.

**Maestrii metalurgiei timpurii**

Complexul palatial reprezintă, de asemenea, un capitol important în istoria metalurgiei. Conform Direcției pentru Cultură și Turism din Malatya, în timpul excavărilor au fost descoperite nouă săbii și douăsprezece vârfuri de sulițe fabricate din cupru arsenical; aceste săbii sunt considerate cele mai vechi exemple cunoscute până în prezent. Primăria Battalgazi menționează că unele dintre aceste arme erau decorate cu incrustații de argint și că, alături de ele, au fost descoperite vase de diferite tipuri, inclusiv vase înalte, tipice Mesopotamiei În secolul I, romanii au mutat orașul într-o locație mai apropiată de râul Eufrat, în locul unde se află astăzi Battalgazi, iar Arslantepe a fost abandonat. Dealul a fost folosit ca așezare romană în secolele V și VI, iar ulterior a fost folosit ca cimitir din perioada bizantină, marcând astfel istoria sa.

Drumul către Lista Patrimoniului Mondial:

Informațiile obținute în urma săpăturilor au evoluat treptat, transformându-se într-o recunoaștere internațională. Inițial, Arslantepe a fost inclus în Lista Tentativă a Patrimoniului Mondial a UNESCO; conform informațiilor furnizate de Direcția Provincială pentru Cultură și Turism din Malatya, anul includerii a fost 2014, iar conform Universității Sapienza, 2015. Conform informațiilor furnizate de Primăria Battalgazi, după finalizarea studiilor pe teren, dosarul de candidatură a fost depus Comitetului Patrimoniului Mondial. La 26 iulie 2021, în cadrul celei de-a 44-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial, desfășurată online și găzduită de China, dealul a fost inclus în lista permanentă, devenind al nouăsprezecelea sit din Turcia inclus în această listă.

Vizitarea sitului arheologic astăzi:

Arslantepe este atât un sit arheologic, cât și un muzeu în aer liber. Conform informațiilor furnizate de Primăria Battalgazi, o mare parte a proiectului de transformare a complexului palatial din cărămidă într-un muzeu în aer liber a fost finalizată în 2011; pe drumul de acces au fost amplasate reconstituiri ale locuințelor din Epoca Bronzului, precum și replici ale statuilor cu lei hitite și ale regelui Tarhunza. Conform informațiilor furnizate de Direcția Provincială pentru Cultură și Turism din Malatya, Centrul de Informare și Primire, situat chiar lângă deal, a fost inaugurat la 4 octombrie 2025. Centrul include materiale vizuale și proiecții pregătite în colaborare cu echipa de săpături și Ministerul, o sală de expoziții și spații pentru evenimente. Conform anunțului Universității Sapienza, la 8 august 2026, a fost inaugurat un nou traseu pentru vizitatori în zonă, iar acoperișul de protecție de deasupra complexului palatial, datând din jurul anului 3400 î.Hr., a fost extins. Acoperișul extins protejează cea mai recentă secțiune excavată; vizitatorii pot accesa noile zone prin intermediul platformelor de vizitare și pot consulta panouri informative în turcă, engleză și italiană. În aceeași zi, a fost inaugurată și expoziția renovată a Muzeului Arheologic din Malatya. Conform informațiilor furnizate de Universitatea Sapienza, muzeul găzduiește peste patru mii de artefacte descoperite în timpul săpăturilor de la Arslantepe.

Sugestii pentru vizită:

Conform site-ului Ministerului, în timpul săpăturilor de la Arslantepe au fost Conform informațiilor furnizate de administrație, situl arheologic poate fi accesat cu transportul public, plecând din centrul orașului, prin intermediul centurii de ocolire. Vă rugăm să verificați informațiile actualizate despre programul de vizitare și condițiile de acces pe site-ul ministerului, înainte de a vă deplasa.

Surse:

• Sapienza Università di Roma, Arslantepe, originile statalității, nou traseu de vizitare deschis la situl UNESCO, https://www.uniroma1.it/en/node/542234
• Direcția Provincială pentru Cultură și Turism Malatya, Locuri de vizitat, https://malatya.ktb.gov.tr/TR-378938/gezilecek-yerler.html
• Muzeele din Turcia, Situl Arheologic și Muzeul în Aer Liber Arslantepe, Malatya, https://www.turkishmuseums.com/museum/detail/2142-malatya-arslantepe-orenyeri/2142/4
• Muzeele din Turcia, Muzeul din Malatya, https://www.turkishmuseums.com/museum/detail/2141-malatya-museum/2141/4
• Primăria Battalgazi, Tumulusul Arslantepe, https://www.battalgazi.bel.tr/2023/12/11/arslantepe-hoyugu/
• Wikipedia, Arslantepe, https://en.wikipedia.org/wiki/Arslantepe